„Europa de astăzi se găseşte într-un moment de răscruce, în condiţiile în care ne confruntăm cu un cumul de crize interne şi externe de o complexitate şi intensitate fără precedent. Istoria construcţiei Uniunii Europene a arătat, în mod repetat, că forţa noastră rezidă în unitate, solidaritate, coeziune şi o viziune ambiţioasă, inovativă, cu privire la viitor. Aceste principii şi valori călăuzitoare au reprezentat întotdeauna fundamentul proiectului european. România consideră că acestea trebuie să rămână piatra de temelie a dezvoltării viitoare a Uniunii, în beneficiul nostru comun”, se arată în documentul trimis liderilor ţărilor UE, în pregătirea summitului de la Roma, din 25 martie, conform News.ro.
Documentul reprezintă contribuţia României la Declaraţia de la Roma, care va fi adoptată cu ocazia summitului.
„Obiectivul principal al Declaraţiei de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente şi angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori şi incluzivă, care să fie în măsură să recâştige încrederea cetăţenilor europeni”, se arată în documentul transmis de Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele precizează că istoria UE a dovedit că perioadele de criză pot fi depăşite dacă există voinţă comună, iar acest lucru trebuie subliniat din nou la Roma. „Proiectul european ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe o viziune împărtăşită asupra viitorului nostru comun. Cu toţii avem nevoie să credem din nou într-un astfel de ideal comun, pentru că principalul nostru proiect politic nu s-a schimbat, ci rămâne acela de a asigura, în continuare, pacea, prosperitatea şi securitatea pe continentul european”, potrivit documentului.
Poziţia României este că proiectul european trebuie relansat prin iniţiative comune şi incluzive, iar UE trebuie să redevină „o sursă de inspiraţie” pentru cetăţenii săi.
„Cuvintele cheie ale acţiunii noastre viitoare trebuie să fie: securitatea (internă şi externă), creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, respectarea valorilor şi a libertăţilor fundamentale”, se arată în document. Iohannis pledează pentru o viziune comună, la care se poate ajunge printr-o Uniune mai coezivă.
Potrivit poziţiei României, principiile de bază ale Declaraţiei de la Roma trebuie să fie unitate, coeziune şi durabilitate.
„Un mesaj comun trebuie să fie acela că o Uniune a celor 27 de state membre va rămâne cadrul viitorului nostru politic comun. Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluţie europeană care plasează stabilitatea economiilor şi societăţilor noastre şi prosperitatea cetăţenilor noştri în centrul acţiunilor Uniunii. Trebuie să promovăm mai mult acele politici cu o valoare adăugată probată în timp, care pot creşte coeziunea şi, astfel, pot reduce de o manieră sporită decalajele existente în cadrul UE. Menţinerea unei UE 27 unite prezintă o importanţă deosebită pentru România şi o cheie a succesului pentru noi toţi”, se arată în document.
Un alt principiu enunţat de România este „fără paşi înapoi”. „Este esenţial să prezervăm şi să construim pe baza realizărilor fundamentale ale UE: cele patru libertăţi fundamentale interconectate, Piaţa Internă, Schengen, euro, politica de coeziune şi extinderea. Prezervarea unei abordări echilibrate şi incluzive în promovarea acestor politici, spre beneficiul comun al tuturor membrilor UE, este esenţială pentru o Uniune de succes şi prosperă”, potrivit documentului.
Trebuie evitată şi fragmentarea, se arată în document. „Un viitor integrat oferă perspective în mod clar mai bune decât fragmentarea proiectului european. Trebuie să lucrăm împreună pentru viitorul Europei, în formate care sunt incluzive şi care nu se limitează la doar câteva state membre”, potrivit poziţiei României.
Iohannis cere ca UE să se concentreze pe acele subiecte care unesc, şi nu pe cele care divid.
Poziţia României este fermă împotriva ideii unei Europe cu mai multe viteze.
„Noi considerăm că acest scenariu nu ar trebui să reprezinte o opţiune, mai ales în aceste momente dificile, când Europa este deja confruntată cu diviziuni. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE şi să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre. Este esenţial ca propunerile privind viitorul Europei să nu conducă la construirea de noi ziduri în cadrul Uniunii”, potrivit documentului.
Nu în ultimul rând, trebuie discutată şi latura economică şi cea a convergenţei. „Pledăm puternic în favoarea menţinerii alocărilor semnificative pentru politicile tradiţionale ale UE (politica de coeziune şi politica agricolă comună). Aceste politici au o valoare adăugată europeană clară şi contribuie în mod semnificativ la asigurarea creşterii şi reducerea disparităţilor la nivel UE”, se mai arată în documentul trimis de Iohannis.