Iohannis:Este necesară o întâlnire a Formatului Bucureşti în 2017 pentru a evalua implementarea deciziilor Summitului NATO

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a discutat cu miniştrii de externe despre stadiul şi perspectivele implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, în contextul obiectivului Formatului Bucureşti de a valorifica expertiza statelor de pe Flancul Estic, în vederea oferirii unei contribuţii comune cât mai substanţiale la procesele şi proiectele în derulare ale NATO.

‘Întâlnirea a permis, totodată, realizarea unui schimb de opinii pe subiecte de pe agenda de securitate internaţională, de interes pentru ţările participante şi ţinând cont de faptul că statele din Formatul Bucureşti au o responsabilitate specială în ceea ce priveşte securitatea şi stabilitatea de la Marea Baltică la Marea Neagră’, se arată în comunicatul citat.

Totodată, şeful statului a subliniat şi importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea Alianţei în ansamblul său. În acest context, preşedintele Iohannis a transmis participanţilor faptul că România a fost şi va rămâne ferm angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin pentru asigurarea securităţii NATO.

Klaus Iohannis a atras atenţia, conform sursei citate, că implementarea deplină a deciziilor luate la Summitul NATO de la Varşovia reprezintă un test al credibilităţii pentru Alianţă. El a mai arătat că este esenţial ca prezenţa înaintată a NATO să fie implementată coerent atât în Nordul, cât şi în Sudul Flancului Estic, pentru a exista o abordare echilibrată a Alianţei în această regiune.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că ne aflăm într-un moment important pentru relaţia transatlantică, care rămâne esenţială pentru securitatea europeană şi a regiunii. În opinia şefului statului, transmisă participanţilor la reuniune, aliaţii de pe ambele maluri ale Atlanticului trebuie să continue să investească în consolidarea acesteia, fiind un moment important şi pentru NATO ca organizaţie, care este în plin proces de implementare a deciziilor ambiţioase de la Varşovia, într-un context de securitate complex’, se mai precizează în comunicat.

De asemenea, miniştrii afacerilor externe, respectiv şefii delegaţiilor ministeriale ai statelor aliate ale Flancului Estic au subliniat utilitatea şi importanţa Formatului Bucureşti.

Potrivit sursei citate, ei au evidenţiat, în discuţii, interesul pentru a examina în cadrul reuniunii ministeriale, pe lângă stadiul implementării deciziilor Summitului NATO, aspecte privind, printre altele, securitatea regiunii Mării Negre şi a Mării Baltice şi efectele acţiunilor Rusiei în aceste regiuni, privind întărirea parteneriatului NATO-UE, privind rezilienţa partenerilor Alianţei şi a statelor membre, războiul hibrid, securitatea cibernetică şi energetică, comunicarea strategică, continuarea adaptării NATO.

La întâlnirea cu preşedintele Iohannis au participat miniştrii de externe din România, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, miniştrii adjuncţi de externe din Cehia, Letonia, Ungaria, precum şi reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO.

Tot marţi, şeful statului s-a întâlnit şi cu secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, cu care a avut un schimb de vederi asupra priorităţilor curente ale Alianţei Nord-Atlantice, cu accent asupra stadiului şi perspectivelor implementării deciziilor adoptate la Summitul de la Varşovia, respectiv asupra evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică a NATO.

Administraţia Prezidenţială arată că o atenţie aparte a fost acordată aspectelor legate de consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe flancul estic, mai ales cele privind România, respectiv asupra creşterii rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii, prin dezvoltarea sprijinului pentru statele partenere.

Preşedintele Iohannis a adresat felicitări secretarului general adjunct al NATO pentru preluarea recentă a mandatului său şi a asigurat-o de întregul sprijin al ţării noastre în realizarea acestuia. Totodată, el a mulţumit înaltului demnitar al Alianţei pentru faptul că prima sa vizită oficială într-un stat aliat are loc în aceste zile la Bucureşti.

‘Secretarul General Adjunct Gottemoeller a subliniat aprecierea deosebită pe care o poartă României şi efortului ţării noastre pentru întărirea securităţii aliate, inclusiv în contextul organizării de către Bucureşti a Formatului cu acelaşi nume, dar şi prin contribuţia ţării noastre, prin Baza Deveselu, la sistemul NATO antirachetă, găzduirea comandamentelor NATO sau prin aportul la punerea în aplicare a deciziilor Summitului de la Varşovia’, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Iohannis a asigurat cu privire la angajamentul României de a îndeplini toate obligaţiile care îi revin la nivel aliat, evidenţiind că găzduirea dialogului în Formatul Bucureşti este un exemplu al efortului românesc pentru realizarea obiectivelor NATO, care trebuie să ‘devină mai puternic, prin dezvoltarea cooperării regionale în sprijinul obiectivelor NATO, ţinând cont de interesul special al ţărilor Europei Centrale şi de Est pentru securitatea, stabilitatea şi prosperitatea spaţiului de la Marea Baltică la Marea Neagră, respectiv în contextul evoluţiilor de securitate din Vecinătatea Estică şi Sudică’.

‘Preşedintele României a indicat importanţa realizării deciziilor aliate privind prezenţa înaintată a NATO în sudul Flancului Estic, pe cele trei componente ale sale – terestră, aeriană şi maritimă, secretarul general adjunct exprimând tot sprijinul conducerii Alianţei şi al său personal pentru implementarea acestora’, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, cei doi înalţi oficiali au căzut de acord că este necesară o abordare coerentă şi unitară a dimensiunii nordice şi respectiv sudice a Flancului Estic, indispensabilă pentru o descurajare puternică din partea NATO.

Oficialul NATO a adresat mulţumiri României pentru contribuţia ţării noastre la stabilizarea Afganistanului.

Potrivit sursei citate, cei doi înalţi demnitari au discutat totodată despre măsurile NATO de proiectare a stabilităţii, inclusiv asistenţa aliată pentru parteneri, precum şi din vecinătatea directă a României