Iohannis: Graţierea poate fi o soluţie, dar în cadrul unui pachet mai larg de măsuri

Iohannis a spus că decizia-pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind regimul de detenţie din închisorile româneşti va fi publicată în următoarele luni, România având apoi încă 18 luni pentru implementarea măsurilor de remediere a situaţiei.

”Decizia pilot va fi redactată şi făcută cunoscută în prima jumătate a anului şi se va referi la situaţia din închisorile româneşti. Lucrurile trebuiesc privite şi cu realism şi cu optimism. Se va arăta unde sunt problemele şi se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim soluţii (…) Graţierea este doar o poibilă soluţie, doar o parte din pachetul care trebuie elaborat.”, a anunţat Klaus Iohannis adăugând că vor trebui găsite mecanismele prin care deţinuţii din România să se poată plânde de regimul de detenţie şi în faţa instanţelor naţionale.

Preşedintele a arătat că nu există riscul ca România să fie amendată din cauza sistmeului penitenciar, dacă respectă planul de măsuri ce va fi propus. ”Nu va exista o sancţiune pentru România. Nu există aşa ceva şi nu va fi nici un fel de amendă (…) dacă România elaborează un pachet de măsuri care satisface cerinţele CEDO şi Consiliului European (…) Despre acele 80 de milioane de euro nici nu poate fi vorba. Aici a făcut cineva un calcul pe colţul mesei”, a spus preşedintele.

Iohannis a arătat că în pachetul de măsuri care trebuie implementat ar putea să se regăsească şi graţierea unor pedepse, însă nu în forma în care a fost propusă în ordonanţa de urgenţă a Guvernului. ”Graţierea poate fi o parte mică din pachetul de soluţii şi aşa trebuie tratată. La noi acasă problema s-a pus în mod total greşit (…) Nu exclud graţierea, dar ea nu poate fi făcută pentru politicieni. Graţierea face sens dacă e făcută pentru cei din închisori, nu pentru cei care stau în Parlament”, a mai spus preşedintele.

Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat, marţi, că statul român ar putea să plătească o amendă de 80 de milioane de euro anual, dacă nu remediază condiţiile din penitenciare.

”Sunt peste 800 de sentinţe ale CEDO pe care statul român trebuie să le achite. De asemenea, s-a dat o decizie prepilot urmând ca decizia pilot să vină în lunile următoare, ceea ce ar însemna din evaluările noastre cam 80.000.000 euro pe an. Este un lucru de care CEDO ne-a informat din timp. La discuţia cu Ministerul Justiţiei, am prevăzut sume mai mari pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de la CEDO pentru Admnistraţia Naţională a Penitenciarelor, creşterea alocaţiei pentru hrană. Astea sunt lucruri care ne vor ajuta în ceea ce vrem să facem”, a declarat Grindeanu.

România este în pericol să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an deţinuţilor, dacă CEDO va da o decizie pilot prin care să sancţioneze condiţiile din penitenciare care încalcă drepturile deţinuţilor, a declarat, în 1 martie 2016, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi a precizat că Guvernul a adoptat un Memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne luarea unei hotărâri.

”În România ar putea fi 4 euro pe zi la 28.000 de persoane, după estimările noastre ar fi 80 de milioane de euro pe an pentru neconformitatea condiţiilor din penitenciar. (…) Guvernul a adoptat un Memorandum prin care a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului să amâne puţin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. Am scris acest Memorandum cerând îngăduinţă să nu se pronunţe încă o decizie pilot, timp în care în 8 săptămâni am spus că vom trimite un calendar cu măsuri exacte, măsuri la care ne putem angaja pentru îmbunătăţirea situaţiei la nivelul penitenciarelor din România”, declara ministrul Justiţiei, Raluca Prună, la Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor.

Ea a prezentat şi soluţiile la care s-a gândit atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt şi mediu. ”Soluţia pe termen lung ar fi inclusiv construirea şi repararea infrastructurii penitenciare şi construirea de noi penitenciare, însă cred că suntem cu toţii de acord că aceasta este o măsură pe termen lung, deşi dacă am avea astăzi un miliard de euro probabil că nu o să avem cele două penitenciare mai devreme de 7 ani şi, chiar dacă le-am construi, aceste două penitenciare ar însemna 2.000 de locuri. Noi avem un deficit în jur de aproape 9.000 de locuri, deci nouă ne trebuie nouă penitenciare. Aceasta este o soluţie pe termen lung”, a precizat Prună.

Ministrul a spus că pe termen scurt pot fi rezolvate alte probleme, de ordin administrativ şi managerial, la nivelul fiecărui penitenciar. „E nevoie de identificarea unor soluţii ca persoanele condamnate să poată munci şi să primească un beneficiu şi să contribuie la o mai bună stare mentală a acestora. Acele persoane trebuie recuperate de societate, nu pierdute pentru totdeauna”, a adăugat ministrul, precizând, totodată, că doreşte dezvoltarea sistemului de probaţiune, prin care consilierii de probaţiune stabilesc o relaţie directă cu cei condamnaţi. ”Noi credem că suplimentarea numărului de posturi la probaţiune care ar permite şi judecătorilor din această ţară ca în condiţii de siguranţă să trimită persoanele condamnate sub controlul unui consilier de probaţiune în loc să le trimitem într-un regim penitenciar care mai are multe de făcut, credem că asta ar rezolva pe termen scurt şi mediu problema”, a adăugat Prună.