Iohannis: Starea de urgenţă nu va fi prelungită, de la 15 mai trecem la starea de alertă. Nu vom mai avea nevoie de declaraţii. Ce se deschide
Ce înseamnă starea de alertă – ce măsuri se iau şi ce se întâmplă în această situaţie
Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută „pas cu pas”, la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a avut o şedinţă despre măsurile de gestionare a epidemiei SARS-CoV-2 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
Iohannis a spus că, din 15 mai, va fi instituită „starea de alertă”, când purtarea măştii este obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun.
„Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă şi în acest fel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă, (…) care este prevăzută de legislaţia specifică ce clarifică cum se acţionează în situaţia unei epidemii şi noi clar suntem, din păcate, într-o epidemie de COVID-19”, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia nu s-a îmbunătăţit încă.
„Nu vreau să apară impresia că epidemia a trecut şi suntem într-o normalitate. Din păcate, epidemia nu a trecut şi aţi observat cu siguranţă din comunicările publice că am avut şi astăzi iarăşi peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv şi în acest fel nu putem să spunem că boala a trecut, însă la un moment dat trebuie să mergem mai departe şi acest mai departe se concretizează în forma de organizare trecând de la stare de urgenţă la stare de alertă”, a arătat şeful statului.
Iohannis a făcut apel la responsabilitate.
„În realitate, indiferent ce auziţi la televizor, nu ştie nimeni până când durează această epidemie şi depinde de noi dacă aici, la noi în România, o controlăm mai bine sau mai puţin bine. Eu îmi doresc foarte mult să o controlăm bine cu toţii împreună, asta însemnând să respectăm indicaţiile autorităţilor”, a afirmat el.
Din 15 mai, a adăugat şeful statului, vor fi deschise saloanele cosmetice, cabinetele stomatologice şi muzeele, „în condiţii speciale de distanţare, de igienă”.
De atunci, nu va mai fi necesară declaraţia pe proprie răspundere la deplasarea în localitate, dar „deplasările în esenţă vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate”, a adăugat Iohannis.
Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută „pas cu pas”, la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
„Mulţi mă întreabă şi se întreabă: ‘Bun, şi ce se întâmplă mai departe?’ Şi vreau să spun din capul locului că aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind de regulă cam de două săptămâni. Deci unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni probabil la începutul lui iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe”, a explicat Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Totodată, el a subliniat că şi în starea de alertă ”sunt interzise întâlnirile cu mai mult de trei persoane”.
„Asta se aplică evident şi atunci când mergem să facem mişcare în aer liber”, a adăugat acesta.
„Deplasările în esenţă vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate. Însă şi aici sunt câteva excepţii. Este voie să se plece din localitate de exemplu în interes de serviciu, pentru probleme medicale, este posibil să se iasă de exemplu pentru sport individual, pentru mers cu bicicleta în afara localităţii sau altele, deci sporturile individuale vor fi permise”, a afirmat acesta, menţionând că relaxarea restricţiilor de deplasare nu se aplică în localităţile care sunt în carantină.
De asemenea, a afirmat şeful statului, sportivii de performanţă vor putea să înceapă cantonamentele după ce se încheie starea de urgenţă, dar competiţiile sportive încă nu pot fi organizate.
„Sportivii de performanţă vor putea, în condiţii foarte speciale, care vor fi detaliate de specialişti, să înceapă cantonamentele, dar nu vor începe competiţiile sportive decât după o perioadă suficient de lungă de pregătire. Deci, atenţie, pentru sportivii de performanţă. Bazele sportive nu se redeschid pentru amatori”, a mai arătat Iohannis.
El a apreciat faptul că la sfârşitul săptămânii trecute nu au existat încălcări semnificative ale regulilor impuse de autorităţi.
„Am analizat situaţia în care ne aflăm din punct de vedere epidemiologic şi al situaţiei stării de urgenţă. (…) Weekend-ul de 1 mai am văzut cu toţii că lucrurile au stat destul de bine şi sunt foarte mulţumit de felul în care oamenii au reacţionat la apelul autorităţilor, au stat acasă şi chiar dacă a fost 1 Mai nu am avut încălcări semnificative ale regulilor. Lucrurile au decurs bine”, a mai spus şeful statului.
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
După 15 mai putem să ne mişcăm în interiorul localităţilor. Nu va mai fi nevoie de declaraţii. Nu trebuie să exagerăm cu deplasările.
Următorul calup de relaxare va veni probabil la începutul lui iunie.
Se vor deschide saloanele de cosmetică, cabinetele stomatologice, muzee şi frizerii.
Măşti obligatorii în spaţiile închise şi în alte spaţii publice.
Epidemia nu a trecut. Trebuie să fim foarte atenţi.
Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Ştirea se atualizează.
Ce înseamnă starea de alertă – ce măsuri se iau şi ce se întâmplă în această situaţie
Ce este starea de alertă?
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.
Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Despre starea de alertă
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel naţional
La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel judeţean şi local
La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.
Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).
Zonele afectate de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă. Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.
Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol
– declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă
– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative
– acordarea de ajutoare de urgenţă
– instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională
– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice
De asemenea, conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.
Declararea stării de alertă să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.