Iohannis: Modificările legilor Justiţiei reprezintă un atac asupra statului de drept şi a luptei anticorupţie
„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. (…) Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, afirmă Iohannis, citat de News.ro.
El spune că o parte din măsurile anunţate încearcă „inducerea unei false probleme” şi acreditarea ideii că preşedintele ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. În schimb, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni „îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri”.
„Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic”, explică Iohannis, potrivit unui comunicat de presă.
Şeful statului avertizează că preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, „vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor”.
Iohannis critică şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor, „cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA”.
„În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident. Propunerile ministrului Justiţiei necesită respectarea exigenţelor transparenţei decizionale şi supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară şi cariera magistraţilor, punctul de vedere al magistraţilor este obligatoriu”, subliniază Iohannis.
El mai afirmă că aceste propuneri riscă să anuleze toate progresele României din ultimii 10 ani.
„Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, afirmă Iohannis.
Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor. Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. Proiectul de lege prezentat de ministrul Justiţiei vizează modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.