Iohannis: Politicienii ar trebui să ia aminte că niciun proiect de ţară nu are şanse de reuşită dacă nu se întemeiază pe solidaritate

‘Reîntregirea Germaniei, începută simbolic cu prăbuşirea Zidului Berlinului şi încheiată la 3 octombrie 1990, a precedat şi a creat condiţiile favorabile pentru reîntregirea continentului. Europa unită este profund legată de unificarea celor două state germane. Datorită acestor prefaceri istorice ne aflăm astăzi aici, români şi germani, ca prieteni şi parteneri europeni. Această zi reprezintă simbolul stăruinţei unei naţiuni de a-şi depăşi condiţia impusă de vremuri potrivnice şi de a-şi împlini aspiraţiile istorice fireşti la unitate. Este o poveste despre lideri vizionari, dar şi despre oameni simpli, însufleţiţi de speranţa şi entuziasmul unui nou început. Lecţia cea mai preţioasă a zilei de 3 octombrie – la care poate este bine să ia aminte şi liderii politici de aici, de la Bucureşti – este că niciun proiect de ţară nu este cu adevărat durabil şi cu şanse de reuşită dacă nu se întemeiază pe unitate naţională şi solidaritate, înţelese în sensul cel mai bun şi cel mai larg al cuvântului’, a afirmat şeful statului, la recepţia organizată cu ocazia Zilei unităţii germane.

Potrivit şefului statului, ‘aspiraţia la unitate este un atribut naţional puternic impregnat în fibra culturală a românilor şi germanilor’.

‘Departe de a fi un semn al trecutului, sunt pe deplin convins că sentimentul unităţii care ne caracterizează atât de profund este resursa care animă dorinţa noastră comună de a trăi într-o Europă puternică şi unită’, a arătat preşedintele.

El a precizat că relaţia româno-germană este solidă, de natură strategică, şi se fundamentează pe multe realizări tangibile, dar şi pe dorinţa de a construi împreună un viitor european mai bun.

Iohannis a amintit că anul acesta se aniversează un sfert de secol de la semnarea Tratatului privind cooperarea şi parteneriatul în Europa, 50 de ani de la restabilirea legăturilor diplomatice şi 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sub preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene.

‘Aceste momente aniversare au fost marcate inclusiv prin vizita mea la Berlin din această vară, prilej pe care l-am folosit pentru a discuta cu preşedintele Steinmeier şi doamna cancelar Merkel despre cum să avansăm cooperarea dintre România şi Germania atât în plan bilateral, cât şi la nivelul Uniunii Europene, printr-o coordonare aprofundată’, a susţinut şeful statului.

El a menţionat şi că minoritatea germană din România a jucat şi joacă un rol important în evoluţia şi maturizarea societăţii româneşti, la fel cum mulţi români îşi împlinesc ‘visul european’ participând activ la viaţa socială şi economică germană.

Iohannis a arătat şi că de mai mulţi ani Germania este principalul partener comercial al României şi un actor deosebit de valoros pe piaţa românească.

‘Îmi doresc ca aceste transformări să genereze în anii ce vin noi modalităţi de afirmare a cooperării politice româno-germane’, a declarat şeful statului.

El a precizat că este recunoscător pentru sprijinul constant al partenerilor germani în eforturile României de a ‘edifica o democraţie puternică şi matură, guvernată responsabil sub cupola statului de drept’.

‘Progresul pe care România l-a realizat în interiorul Uniunii Europene este incontestabil. Ca ţară francofonă, cu un consistent patrimoniu cultural german, sunt îndreptăţit să cred că locul legitim al României este alături de motorul franco-german al Uniunii Europene. Potenţialul pe care această formulă de cooperare îl are este vast, mai ales într-o perioadă în care devine stringentă implicarea tuturor forţelor care susţin în mod real cauza integrării europene. De aceea, o repet şi astăzi: România este pregătită să facă parte din nucleul relansării proiectului european’, a spus Iohannis.