Întrebat cum vede situaţia actuală a României în contextul actual al Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România este un pilon de stabilitate pe continent, o poziţie care pe viitor trebuie exploatată mai bine.
„România are o situaţie bună. Aş putea să spun că este foarte bună. În contextul ultimilor ani şi cu schimbările politice din Europa, România a ajuns un pol de stabilitate. Un pol de stabilitate care nu doar că a dovedit că ştie să îşi gestioneze propriile probleme, cu toate problemele care apar în campanie electorală. Suntem o ţară stabilă, datele macro sunt extraordinar de bune şi reuşim să generăm stabilitate şi pentru regiunea noastră. Această poziţie trebuie exploatată cu înţelepciune pentru a ne poziţiona astfel încât integrarea profundă în UE să nu fie doar un deziderat scris în strategii şi lucrări de specialitate, ci să devină o realitate. Am făcut paşi buni în această direcţie şi trebuie să vedem care sunt liniile pe care trebuie să lucrăm pentru a obţine acest deziderat”, a explicat preşedintele.
Iohannis a mai declarat că România trebuie să devină o voce importantă în UE şi să contribuie la dezvoltarea proiectului Uniunii Europene.
„Prea mult timp ne-am jucat un fel de băiat bun şi harnic în clasă, dar care nu se prea aude. Ne-am făcut temele, am fost cuminţi, ne-am conformat. Acum lumea să audă altceva şi aşteaptă să fim proactivit, nu doar reactivi. Putem fi aşa dacă ne implicăm în acest proces de reflecţie asupra modului în care UE trebuie să fie pentru a rezista şi a se întări. Suntem în această fază acum şi este o preocupare care trebuie materializată pentru că nu este suficient să ne dorim să fim acolo. Avem oameni foarte bine pregătiţi care au reuşit să se conecteze mai bine la cercurile de dezbateri şi cred că ne facem treaba foarte bine”, a mai spus preşedintele.
Klaus Iohannis a declarat că se lucrează deja la programul cu care România va asigura preşedinţia UE în anul 2019 şi că mizează pe faptul că ţara noastră se va îndeplini de sarcinile sale şi chiar va avea proiecte proprii.
„A doua linie de acţiune trebuie să fie în zona adminsitrativ-funcţionărească. Avem abia peste doi ani posibilitatea de a conduce Consiliul UE . Pare ceva simplu, dar este foarte complicat şi vor fi nenumărate întâlniri şi proiecte care trebuie prezidate. Nu este suficient să fim fizic acolo, ci să avem proiecte şi concepte pentru fiecare chestiune în parte acolo. Sper ca şi oameni din această sală să fie în zona care contribuie la pregătirea care a fost demarată deja alături de Guvern. Cred că e important de înţeles că nu putem trăi doar în UE, ci trebuie să relaţionăm cu vecinătatea şi cu politica globală. Se aşteaptă de la noi să fim activi în Est, în gestionarea conflictelor care sunt numeroase în zona noastră, pentru că e mai bine să facem asta, decât să nu facem nimic. Avem experienţă şi expertiză şi trebuie ca România să şi demonstreze. Putem să ne facem auzită voicea, dar vocea aceea trebuie să spună ceva. Ceea ce noi vrem să spunem ca ţară este în lucru. Am înfiinţat o comisie prezidenţială care se ocupă de Proiectul de ţară care stabileşte cum se defineşte România în toate domeniile pe o perioadă medie şi lungă”, a mai spus preşedintele în discursul său.
Klaus Johannis a participat, joi, la Cluj-Napoca, la dezbaterea cu tema „Uniunea Europeană între dezintegrare şi reformare. Contribuţia României la consolidarea construcţiei europene”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Interanţională Citadel şi Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.