Iohannis: Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic

„De la bun început, România a recunoscut contribuţia importantă pe care Azerbaidjanul şi Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei. România a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru naţional aflat în creştere”, a spus şeful statului la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, deschisă împreună cu omologul azer, Ilham Aliyev.

Preşedintele Iohannis a subliniat că, în ultimii ani, România a făcut investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţii de transport a gazului, dar şi în conectivitatea cu ţările vecine. Printre acestea, el a indicat conducta de gaz BRUA şi finalizarea extinderii interconectorilor cu Bulgaria şi Ungaria.

„Compania română Transgaz şi-a unit forţele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria şi Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înţelegere actualizat şi semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecţional între sudul şi centrul Europei, prin România, îmbunătăţind securitatea furnizării în toată regiunea. (…) Începând din ianuarie 2022 şi ca urmare a investiţiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Acest lucru oferă o alternativă pentru lanţul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria şi România, dar şi mai departe pentru pieţe în aval. (…) Conducta de gaz care conectează reţeaua românească de gaz cu capitala Chişinău a fost dată în folosinţă în octombrie 2021 şi este acum pe deplin funcţională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept”, a adăugat Iohannis.

El a concluzionat că toate aceste eforturi susţinute şi investiţii solide făcute de România oferă opţiuni solide pentru extinderea Coridorului Sudic de Gaze către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est.

„Aceasta este o situaţie reciproc avantajoasă: geografia exporturilor de gaz din Azerbaidjan se diversifică, în timp ce securitatea energetică a Europei este întărită”, a spus Iohannis.

Potrivit preşedintelui Iohannis, Coridorul Sudic de Gaze şi-a demonstrat, în cei doi ani de când este operaţional, importanţa strategică pentru securitatea energetică a Europei.

„Trebuie să îi salutăm în mod particular pe toţi cei care au dat dovadă de viziune, voinţă politică şi hotărâre pentru a face din acest Coridor o realitate”, a afirmat şeful statului.

El a arătat că acest Coridor devine cu atât mai important acum, când războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod drastic contextul geopolitic, în special când este vorba de securitate energetică. Şeful statului a indicat că, în acest context, Uniunea Europeană şi statele membre au „întreprins paşi decisivi pentru a reduce substanţial dependenţa de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare”.

„Această orientare strategică în favoarea unor parteneri de încredere, cum este cazul Azerbaidjanului, a fost de mult timp susţinută de către România. Iar noi ne-am bucurat de beneficiile Parteneriatului Strategic dintre România şi Azerbaidjan de la momentul lansării acestuia, în 2009”, a spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că răspunsurile la întrebările Europei în materie de energie necesită solidaritate, cooperare regională şi o diversificare a surselor şi rutelor de transport, iar acestea sunt principii cheie care sunt înglobate în proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze.

Preşedintele Iohannis a afirmat că anul trecut toată lumea a avut de înfruntat provocări energetice fără precedent: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preţ accesibil, fluctuaţii ale preţului, turbulenţe în piaţă şi că aceste provocări au necesitat politici complexe şi schimbări de reglementări.

„Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune. Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către preşedintele Aliyev, în ceea ce priveşte disponibilitatea gazului caspic pentru piaţa europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate şi predictibilitate într-o perioadă critică pentru pieţe. Încheierea Memorandumului de Înţelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană şi Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic ca element esenţial în strategia de diversificare a UE”, a spus şeful statului.

La reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze participă şi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, dar şi oficiali din mai multe ţări, precum Azerbaidjan, Turcia, Italia, Marea Britanie, Georgia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia, Albania, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina, Croaţia.