„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont. Dacă acţiunile Guvernului şi Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiţiei vor continua în aceeaşi direcţie ca şi până acum, România va face paşi înapoi în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată anunţă că şeful statului împărtăşeşte opinia Comisiei Europene conform căreia e nevoie de un proces transparent pentru schimbările la pachetul de legi în justiţie.
„De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător şi doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale.Comisia Europeană atenţionează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 şi a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuţie a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate.(…) Afectarea independenţei sistemului judiciar şi, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiţia, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut”, se arată în comunicatul de presă.
Klaus Iohannis atrage atenţia că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor oameni politici „care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor interese partizane sau de grup”.
Preşedintele reiterează faptul că va uza de toate atribuţiile sale constituţionale pentru a asigura independenţa justiţiei şi un stat de drept funcţional