„Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană, în ansamblu, dar şi noi, fiecare ţară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi şi mai eficienţi. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziţie trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta îşi propune să facă”, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a avut, miercuri, o şedinţă cu premierul Ludovic Orban, viceprim-ministrul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Preşedintele Iohannis a amintit că România a obţinut la reuniunea Consiliului European din iulie circa 80 de miliarde de euro fonduri europene pentru următorii nouă ani, precizând că o parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, va fi folosită pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie în baza Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă.
„Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructură energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi în sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi”, a spus el.
Şeful statului a indicat că în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii Guvernului au fost stabilite 12 direcţii prioritare, respectiv: sănătate; educaţie; digitalizare şi securitate cibernetică; transport durabil; combaterea schimbărilor climatice; protecţia mediului; energie; eficienţă energetică; mobilitate urbană; mediu de afaceri şi antreprenoriat; cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.
„Când spun că am încredere că guvernul actual va reuşi să obţină banii puşi acum la dispoziţie de UE mă bazez pe fapte, nu pe opinii. Atragerea de fonduri europene, cele care sunt acum la dispoziţia noastră, este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă şi plăţile directe în agricultură. Asta înseamnă că într-un sigur an rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%”, a arătat el.
Iohannis a dat drept exemple de proiecte realizate linia de metrou Drumul Taberei – Eroilor şi conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. De asemenea, a indicat că au fost deblocate proiecte majore de transport, precum autostrada Sibiu-Piteşti, autostrada Transilvania, drumul expres Craiova-Piteşti, centura Bucureştiului.
El a subliniat că o altă zonă extrem de importantă în care fondurile europene sunt vitale este sănătatea.
„În acest an au fost încheiate contractele de finanţare pentru spitalele regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj şi au fost iniţiate procedurile legale pentru contractele de achiziţie publică necesare realizării proiectului tehnic de execuţie. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 de paturi”, a mai spus şeful statului.
El a dat exemplu şi faptul că în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 de milioane de euro pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale.