„Dincolo de provocările de parcurs, mediul de afaceri autohton a crescut şi s-a dezvoltat semnificativ în ultimul sfert secol, având ca repere economia de piaţă şi libera iniţiativă. Performanţele şi realizările dumneavoastră au contribuit semnificativ la dezvoltarea nu doar economică, ci şi socială a României. Companiile pe care le conduceţi reprezintă exemple de urmat. (…) Însă este important să avem în vedere că, dincolo de recorduri temporare sau conjuncturale, dezvoltarea sustenabilă are loc doar dacă se bazează pe creşterea susţinută şi calitativă a investiţiilor şi a productivităţii. Este foarte îmbucurător să observăm rezultatele bune din Topul Naţional al Firmelor. Dar acestea sunt umbrite de evoluţia economiei, care în prima parte a anului este marcată de încetinirea creşterii economice spre 4%, comparativ cu pompoasa prognoză oficială de 5,5%”, a afirmat şeful statului.
El a evidenţiat că, fără să existe schimbări semnificative în tiparul execuţiei bugetare, după trei trimestre, bugetul naţional înregistrează un deficit mai mult decât dublu faţă de anul anterior, ceea ce sporeşte riscul depăşirii pragului de 3% din PIB.
„Lipsa de viziune, de anticipaţie şi de prevedere în planul finanţelor publice este evidentă atunci când prognoza de creştere economică ajunge să fie ratată, când veniturile bugetare se află departe de obiectivele iniţiale şi sunt perpetuate carenţe în colectare, când folosirea fondurilor europene este dezamăgitoare, iar investiţiile publice rămân pe hârtie”, a subliniat preşedintele.
Potrivit preşedintelui, economia românească traversează un amplu proces de transformare, în contextul schimbărilor generate de digitalizare „şi de revoluţia industrială 4.0, la noi mai ales 0” şi, în această privinţă, industria auto şi industria IT sunt vectori principali, cu creşteri cantitative, dar mai ales calitative.
„Pentru a reuşi, însă, să profităm de oportunităţile specifice tehnologiilor viitorului, trebuie să ieşim din logica simplistă a exportului de materii prime şi să intrăm în logica exporturilor de produse cu valoare adăugată ridicată. Consider că antreprenoriatul trebuie susţinut şi încurajat mult mai energic de către decidenţii politici. În ultimul an, în clasamentul global „Doing business”, ţara noastră a coborât 7 poziţii. În acest sens, atrag atenţia că România nu îşi poate permite paşi greşiţi în cursa competitivităţii economice, iar aceasta este responsabilitatea esenţială a decidenţilor politici”, a mai declarat Iohannis.
Preocupările şi îngrijorările oamenilor de afaceri ar trebui să fie şi ale Guvernului, a apreciat şeful statului, potrivit căruia acesta trebuie să asigure respectarea regulilor economiei de piaţă, să creeze infrastructura de care economia şi cetăţenii au nevoie pentru a prospera, să producă politici fiscale şi salariale previzibile sau măcar inteligibile, bazate pe consultarea permanentă şi onestă a actorilor relevanţi din economie şi societate.
„Mediul de afaceri aşteaptă din partea decidenţilor mai multă implicare, mai multe rezultate concrete şi mai puţine măsuri anunţate şi adoptate ad-hoc. Vocea oamenilor de afaceri din România trebuie să fie ascultată cu atenţia şi respectul cuvenite, întrucât pe umerii dumneavoastră este aşezată responsabilitatea creşterii performanţelor economice. În acest sens, lipsa forţei de muncă nu semnifică doar o dificultate a mediului de afaceri, ci o temă majoră de politică publică responsabilă, orientată pe termen lung. Ne dorim cu toţii, de exemplu, repatrierea în număr cât mai mare a lucrătorilor români din diaspora, dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca economia să genereze încredere pe termen lung, adică bunăstare reală şi oportunităţi clare de reintegrare pe piaţa muncii”, a mai spus Klaus Iohannis.