Iohannis: România e gata să sprijine Republica Moldova în orice scenariu (Video)

„Rusia a purtat permanent în ultimii ani un aşa-numit război hibrid, asta însemnând şi forţă militară, dar şi dezinformare. Şi aceste lucruri le cunoaştem. Ştim că a existat tot timpul o presiune asupra Moldovei pentru a induce nesiguranţă şi posibil şi instabilitate în Moldova şi în politica moldoveană. Nu avem informaţii acum că acţiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanţa acestor atacuri informaţionale. Oamenii din Moldova se simt ameninţaţi, se simt în nesiguranţă dacă află despre astfel de intenţii”, a spus şeful statului la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9).

El a arătat că în acest context, România şi românii joacă un rol important pentru a le da asigurări cetăţenilor moldoveni că sunt alături de ei, „nu numai cu vorba, ci şi cu fapta, cu energie, cu carburant, cu lemn, cu bani, cu consultanţă şi multe alte lucruri”.

Şeful statului a precizat că decretul anulat de Rusia se referea la politica externă rusă, nu doar la Moldova şi Chişinău.

„Decretul a fost anulat, urmând cât de curând – e vorba, probabil, de câteva zile – să apară noul decret care descrie politica externă în acest domeniu şi vom vedea ce va cuprinde acel nou document. Este important şi pentru cetăţenii din Moldova, dar şi pentru noi cum se va poziţiona şi oficial Rusia în aceste chestiuni”, a mai declarat Iohannis.

El a subliniat că România este alături de Republica Moldova.

„România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin concret depinde de evoluţia situaţiei geopolitice. În momentul acesta, ştiţi foarte bine că îi sprijinim cu electricitate, gaz şi aşa mai departe, îi ajutăm să-şi reformeze instituţiile, dar suntem dispuşi şi eu, personal, sunt dispus să mergem mult mai departe, dacă situaţia o va impune”, a adăugat şeful statului.

Despre Canalul Bâstroe

Klaus Iohannis a mai declarat miercuri cu privire la subiectul legat de canalul Bâstroe, că lucrurile trebuie verificate împreună cu autorităţile ucrainene, iar politicienii români, „înainte să ţină discursuri inflamate, să lase experţii şi specialiştii să vadă ce se întâmplă real acolo”.

„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea şi măsurile concrete pentru prezervarea biosferei din Delta Dunării, pentru prezervarea biodiversităţii, nu trebuie să le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Pe acel canal Bâstroe se draghează de ani de zile, fiindcă ucrainenii îl folosesc pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înţelegeri internaţionale şi trebuie respectate de toate părţile. Pentru a şti ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii.

Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat. Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat, fără să verifice ce se întâmplă, în fapt, acolo. (…) Unii politicieni de-ai noştri cred că au simţit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spaţiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor”, a spus şeful statului la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9).

El a arătat că ucrainenii au solicitat să existe discuţii la nivel de experţi – cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi pe alte paliere, cu Ministerul Externe – dar că acestea nu au avut loc.

„Dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreţinere şi nu pentru altceva. Dacă este aşa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, până la urmă este teritoriu naţional ucrainean şi cred că este foarte bine ca politicienii noştri, înainte să ţină discursuri inflamate, să lase experţii şi specialiştii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să se discute în bilateral şi cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date neverificate.

Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certaţi, au nevoie de sprijin. (…) Nu mă înţelegeţi greşit, nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalăm fără să ştim exact despre ce vorbim aici. Eu cred că aceste multe declaraţii care s-au făcut în ultimele zile sunt şi nepotrivite şi neproductive şi îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până când experţii se întâlnesc, discută, verifică, concluzionează şi vin cu un plan de măsuri. E, după părerea mea, abordarea cea mai corectă şi cred că este şi abordarea care ne duce la rezultate”, a afirmat Iohannis.

În opinia sa, probabil ucrainenii fac lucrări în contextul în care porturile lor la Marea Neagră sunt blocate de ruşi.

„Ei vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că este de înţeles, dar şi noi avem pretenţii ca Delta Dunării să fie prezervată şi protejată şi asta este foarte bine de înţeles, dar calea este cea diplomatică, calmă şi cu experţi”, a adăugat Klaus Iohannis.

Ucraina a anunţat oficial din octombrie, a adăugat preşedintele, că doreşte să facă lucrări de dragare, de întreţinere şi să folosească canalul Bâstroe.

„Noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică şi această chestiune a fost comunicată şi Comisiei Europene. Nu este absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a mai declarat Iohannis.

Chestionat de ce nu au avut loc discuţiile între autorităţile române şi cele ucrainene înainte apară declaraţii pe această temă, şeful statului a arătat că acest lucru trebuie lămurit de cei care au ieşit cu problema în spaţiul public.

El a mai spus că nu a dat un avertisment politicienilor români, ci le-a făcut o recomandare să se ocupe de alte subiecte până când se clarifică chestiunea legată de canalul Bâstroe.

„Cu cât durează războiul mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor căuta alte subiecte, va apărea aşa-numita oboseală. Ea este contraproductivă, fiindcă războiul, războaiele nu se câştigă de la sine. Războaiele se câştigă luptând şi în cazul acesta primind sprijin. Ucraina primeşte sprijin şi de la noi, şi de la mulţi alţii şi este corect aşa. Este bine, corect şi oportun ca Ucraina să fie sprijinită, dar sunt în toate ţările şi alte preocupări politice şi cum noi ne apropiem de alegeri, ai noştri fug după notorietate şi după teme interesante.

Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am dat o recomandare să se ocupe de alte teme până când ne clarificăm ce se întâmplă acolo. Întotdeauna, în chestiuni bilaterale, practice, de lucrări este bine să ştim ce se întâmplă şi pe urmă să comentăm, nu invers. Este într-adevăr important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului estic, pentru întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea.

Nu mi se pare oportun şi nu mi se pare oportun pentru România şi cred că dacă se exagerează foarte mult cu aceste chestiuni, până la urmă, la o oarecare tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi, şi la noi, şi în Ucraina, unii care vor fi mulţumiţi şi alţii care vor fi nemulţumiţi. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură şi aceia se găsesc la Moscova”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Întrebat dacă perspectiva rotativei guvernamentale ar putea schimba în vreun fel politica statului român şi atitudinea faţă de Ucraina, având în vedere declaraţiile unor politicieni, el a răspuns: „Până când sunt eu preşedintele României, nu”.

Despre coaliție

Preşedintele a afirmat că este foarte mulţumit că există coaliţia guvernamentală şi că România este ”guvernată şi stabilă”.

„Eu sunt foarte mulţumit că există această coaliţie, că România este guvernată, că România este stabilă, că acest Guvern are o majoritate solidă în Parlament. Şi că am evitat să intrăm în recesiune. Am reuşit să trecem până acum cu bine prin toate crizele care au venit peste noi. Nu cred că este puţin lucru. Că se mai ceartă unul cu altul, că mai iese câte un politician avid de notorietate publică…, aşa-i în politică. Nu cred că putem să ne aşteptăm vreodată ca politicienii să stea frumos acolo, în banca lor, şi să nu zică nimic. Că n-ar fi politicieni”, a declarat şeful statului la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9), întrebat dacă este mulţumit în continuare de modul în care funcţionează Guvernul.

El a afirmat că, în principiu, lucrurile funcţionează ”în mare” şi că acest lucru s-a văzut.

„România are creştere economică, are una din cele mai mari creşteri economice. Criza energetică nu a dus la sărăcirea populaţiei României. În continuare putem să ne încălzim casele, putem să aprindem lumina. Şi acest lucru nu a fost chiar aşa de la sine înţeles când a început criza şi când toată lumea ne-a spus că n-o să facem faţă. Ba, uite că am făcut faţă. Inflaţia scade, cu toate că au fost suficient de mulţi care ne-au spus că n-o să fim în stare să facem nimic. Iată, totuşi, am făcut. Inflaţia scade şi compensaţii vor exista şi vor fi făcute în aşa fel încât românii să nu simtă aceste crize foarte mult în buzunarul propriu. Deci, pot să spun: da, obiectivul principal şi motivul principal al existenţei acestei coaliţii a fost îndeplinit. România este stabilă şi este guvernată”, a mai spus Iohannis.

La reuniunea extraordinară a Formatului B9, care a avut loc la Palatul Prezidenţial din Varşovia, au participat şi preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Despre Ucraina

Klaus Iohannis a precizat că unitatea şi solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt absolut esenţiale şi au reprezentat „arma secretă” a ţărilor NATO şi a reafirmat sprijinul multidimensional al României pentru această ţară.

„Privind înapoi la acest an care s-a scurs, avem convingerea că, în continuare, unitatea şi solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt absolut esenţiale şi că au reprezentat, ca să zic aşa, arma noastră secretă. Rusia a readus războiul în Europa, iar statele NATO de pe Flancul estic, reunite în acest format de coordonare a poziţiilor noastre la nivel aliat, pe care l-am iniţiat împreună cu preşedintele Poloniei în 2015, se află în prima linie a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal, fără nicio justificare. Formatul Bucureşti 9 dinamizează, în acelaşi timp, efortul multidimensional la nivelul întregii Alianţe în contextul acestui război”, a spus şeful statului la Ambasada României la Varşovia, după reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9).

El a precizat că agenda discuţiilor Formatului Bucureşti 9 a vizat consolidarea sprijinului pe care Statele Unite, dar şi celelalte state aliate, inclusiv statele B9, îl acordă Ucrainei, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul Estic.

„Mizele efortului nostru pentru a readuce pacea în Europa sunt fără precedent şi sunt recunoscute şi întărite prin angajamentul fără echivoc al Statelor Unite faţă de securitatea pe Flancul estic al NATO, reconfirmat astăzi prin prezenţa preşedintelui Biden la Summitul B9 de astăzi şi prin soliditatea implicării sale în regiune. Această implicare este demonstrată de creşterea prezenţei americane pe Flancul estic, inclusiv în România, ca factor extrem de important descurajator. În acelaşi timp, salutăm şi contribuim la procesul de articulare a unei strategii dedicate Mării Negre la nivelul administraţiei americane”, a spus Iohannis.

A subliniat necesitatea continuării sprijinului robust al NATO şi al statelor aliate pentru Ucraina. Preşedintele Iohannis a reafirmat sprijinul multidimensional al României pentru această ţară.

„Vreau să fie foarte clar: sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetăţenilor români şi a NATO în ansamblu. România, ca stat membru al NATO şi al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, va rămâne alături de autorităţile de la Kiev şi de cetăţenii ucraineni oricât timp va fi necesar pentru ca ei să câştige acest război. România va continua să primească cu braţele deschise refugiaţii din Ucraina, aşa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanţial şi să susţină economia ucraineană, aşa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a reiterat şi susţinerea României în ceea ce priveşte perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei.

„Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite. Sper ca Summitul de la Vilnius din acest an să marcheze o etapă importantă în acest proces”, a adăugat el.

Sursa foto: Presidency.ro