„Voi, dragi cercetători şi studenţi, sunteţi printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor, reflectând astfel potenţialul creativ al poporului nostru. Vă mulţumesc pentru ce faceţi în numele României! Sper, de asemenea, că cei mai mulţi dintre voi veţi avea ocazia de a lucra şi în România. Trebuie să recunosc că, mult timp, România nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători. Trebuie, cu adevărat, să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate”, a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, la Ambasada României de la Paris, la un eveniment dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri.
El a dat drept exemplu polul de cercetare care se dezvoltă în jurul proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI) de la Măgurele, care reuneşte mai multe institute de cercetare, precum şi infrastructură modernă.
„Acest centru atrage deja cercetători din Uniunea Europeană şi din state terţe”, a precizat Iohannis, care i-a mulţumit profesorului Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în acest an, pentru sprijinul său în transformarea ELI într-o „poveste de succes” pentru comunitatea ştiinţifică românească.
Potrivit preşedintelui, alte exemple sunt proiectele iniţiate de cercetătorii români prin participarea la activităţile Agenţiei Spaţiale Europene.
„Îmi exprim astăzi dorinţa ca parteneriatul româno-francez din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi industriei să continue să fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambiţia Uniunii Europene de a fi lider mondial în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei să beneficieze de o bază organică, reală. Această bază nu poate fi oferită decât de extinderea colaborării între universităţile tehnice şi institutele de cercetare din toate statele membre”, a subliniat Iohannis.
El a menţionat că, în baza propunerilor recente înaintate în cadrul Consiliului Uniunii Europene, este aşteptat un nivel mai mare de integrare în domeniul învăţământului superior şi al cercetării.
„Dezvoltarea de universităţi europene reprezintă o oportunitate unică de a facilita descătuşarea potenţialului creativ al continentului într-o epocă în care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natură să implice cooperarea internaţională. De asemenea, creşterea finanţării pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de reţele de colaborare profesională între tineri de pe întreg continentul. În contextul creşterii inechităţii inter-generaţionale în defavoarea tinerilor, noi, ca politicieni, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personală şi profesională a unei generaţii cu adevărat europene”, a subliniat şeful statului.
Klaus Iohannis a opinat că un „parteneriat aprofundat româno-francez în domeniile cercetării şi inovaţiei, în cadrul oferit de procesul integrării europene, orientat spre asigurarea păcii şi prosperităţii, reprezintă garanţia pe termen lung că inovarea va fi folosită doar în sprijinul păcii şi pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientată spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite”.
Preşedintele a subliniat că, de-a lungul istoriei, cooperarea româno-franceză a fost continuă.
„Mă bucur să constat că această cooperare istorică se dezvoltă şi astăzi, Parisul găzduind numeroşi tineri români care sunt la începutul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decât cel al generaţiei Marii Uniri”, a afirmat el.
În discurs, Iohannis a subliniat că Franţa a reprezentat un aliat cheie al României şi al poporului român în lupta pentru unitate naţională. Şeful statului a amintit că mulţi dintre inventatorii şi inginerii români de frunte, precum Traian Vuia şi Henri Coandă, au activat la Paris.
La evenimentul de la Ambasada României, a cărui gazdă a fost ambasadorul ţării noastre la Paris, Luca Niculescu, au participat profesorul Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în acest an, studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din regiunea pariziană implicaţi în cercetarea ştiinţifică.