Iohannis: Voi retrimite Parlamentului legea privind eliminarea celor 102 taxe

‘Voi retrimite această lege în Parlament’, a spus Iohannis.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis vineri că este constituţională legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, după ce a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat că toate criticile aduse legii nu-şi găsesc un temei constituţional.

„Ne-am pronunţat în sensul respingerii sesizării ca fiind neîntemeiată, motivând că toate criticile care s-au formulat nu-şi găsesc un temei constituţional în articol, care să ne justifice admiterea sesizării. Este constituţional”, a spus preşedintele CCR.

El a adăugat că majoritatea motivelor invocate în sesizare au vizat, practic, fondul şi justificarea tăierii taxelor, subliniind că nu este atributul Curţii Constituţionale să stabilească ce taxe sunt sau nu valabile.

Potrivit lui Dorneanu, s-a avut în vedere şi faptul că proiectul s-a derulat în procedură parlamentară de urgenţă, ceea ce justifica într-un fel scurtarea unor termene sau trecerea peste altele.

Despre criticile conform cărora nu ar fi fost consultat Guvernul, Dorneanu a precizat că acesta se află sub control parlamentar.

„S-a solicitat, chiar dacă nu a venit. Raporturile dintre Parlament şi Guvern sunt dictate de nişte principii constituţionale potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem, unica autoritate legiuitoare şi într-un fel Guvernul se află sub control parlamentar”, a explicat Valer Dorneanu.

Întrebat cu privire la încălcarea separaţiei puterilor în stat, preşedintele CCR a răspuns că nu vede cum s-ar fi încălcat acest principiu.

„Toate criticile din punct de vedere al articolului 1 nu şi-au găsit o justificare constituţională. Chiar dacă juridic, chiar dacă moral, chiar dacă din punct de vedere al loialităţii putem critica Parlamentul, asta vizează raportul dintre ei”, a afirmat preşedintele CCR.

Dorneanu a explicat totodată că este treaba Guvernului şi a Parlamentului să stabilească sursele de finanţare pentru televiziunea şi radioul publice.

„În ceea ce priveşte cele două mari instituţii, să zic aşa, păgubite de această măsură noi am reţinut, fără a intra în analiza fondului, că legea a modificat articolul 41 din legea de organizare a Radiodifuziunii şi Televiziunii, spunând că toate cheltuielile necesare de funcţionare şi de dezvoltare a instituţiilor vor fi suportate din legea bugetului de stat. Deci, este treaba Guvernului şi a Parlamentului să înlocuiască resursele de unde vor fi finanţate cele două instituţii”, a completat Dorneanu.

Preşedintele CCR a explicat şi motivul pentru care a fost amânată discutarea acestei sesizări la termenul trecut.

„Noi am solicitat Ministerului Finanţelor nişte date suplimentare care să justifice punctul lor de vedere. Nu am primit până la data la care v-am spus că amânăm şi nu am primit nici până la această dată”, a arătat Dorneanu.

Soluţia Curţii Constituţionale a fost pronunţată cu majoritate de voturi.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în urmă cu o lună, Curţii sesizarea de neconstituţionalitate asupra acestei legi.

Şeful statului sublinia, în sesizarea transmisă CCR, că legea vizează eliminarea unor taxe achitate de către persoanele fizice şi juridice pentru anumite servicii prestate de autorităţi şi instituţii publice, însă arăta că prin conţinutul său normativ, precum şi din analiza modului în care a fost adoptată încalcă normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, la raporturile Parlamentului cu Guvernul, la rolul Executivului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.

Iohannis mai arăta că unele dintre taxele propuse la eliminare asigură o parte dintre veniturile proprii ale unor instituţii şi servicii publice autonome. El preciza că Parlamentul nu a consultat Guvernul în cazul acestui act normativ şi nu a identificat în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii.

Şeful statului adăuga că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.

În ceea ce priveşte taxa radio-tv, el indica faptul că „neconcordanţa dispoziţiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor SRR şi SRTv şi poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune”.

Totodată, preşedintele Iohannis sublinia că eliminarea taxelor consulare atrage, în mod accesoriu, eliminarea posibilităţii de a încasa taxe de urgenţă pentru prestarea serviciilor în termen de 48 de ore.

„Prin diminuarea fondului taxelor de urgenţă, se creează un impediment în soluţionarea cazurilor umanitare, în lipsa măsurilor financiare compensatorii”, mai spunea Iohannis.

El susţinea că prin eliminarea timbrului de mediu sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile, astfel că se impunea, pe de o parte, identificarea măsurilor compensatorii necesare respectării angajamentelor asumate şi, pe de altă parte, identificarea unei măsuri de descurajare a poluării.

Preşedintele Iohannis afirma şi că legea stabileşte măsuri cu impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat. În context, el completa că la evaluarea impactului bugetar, respectiv la sustenabilitatea măsurilor, trebuiau avute în vedere inclusiv măsurile de relaxare fiscală instituite prin Codul fiscal, care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, precum şi normele adoptate deja care determină majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.