Iohannis: Vrem să facem Summitul ‘Iniţiativei celor Trei Mări’ mai vizibil; e o iniţiativă profund pro-europeană

‘Vrem să facem summitul mai vizibil, mai performant şi, în final, să promovăm proiecte comune de substanţă. Aceste proiecte dorim să le prezentăm, evident, şi partenerilor europeni. (…) Această Iniţiativă este profund pro-europeană, în acelaşi timp însă această iniţiativă subliniază importanţa relaţiei transatlantice şi aceste două mesaje vrem noi doi să le livrăm foarte clar în 2018 ca nu cumva cineva să aibă impresia să această iniţiativă nu este una europeană. În niciun caz nu ne dorim să se creadă că este una în paralel sau împotriva Bruxelles, nici vorbă. Este o iniţiativă regională sănătoasă, europeană. (…) Eu cred că este o iniţiativă valoroasă şi sunt ferm hotărât, împreună cu doamna preşedinte, să ducem această iniţiativă mai departe’, a spus Iohannis, în declaraţia comună cu omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarovic.

El a arătat că Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări”, iniţiat de preşedintele croat, va avea loc în 2018 în România.

‘Această iniţiativă vine să suplinească abordările existente în domeniul dezvoltării economice regionale şi în domeniul dezvoltării infrastructurii în regiunea noastră şi dacă spun regiunea noastră mă refer la întreaga zonă a statelor care au devenit mai recent membre UE şi încă au nevoie de impulsuri importante pentru dezvoltare’, a arătat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că există legături ‘rezonabile spre bune’ de infrastructură pe axa Est – Vest, dar că acestea lipsesc aproape cu desăvârşire pe axa Nord – Sud.

‘Doamna preşedinte, fiindcă de data aceasta a venit cu un zbor de linie prin care a dorit să sublinieze importanţa legăturilor directe, când pleacă de la noi nu există o legătură directă, ci trebuie să treacă prin altă capitală europeană mai la Vest. Dacă cineva ar încerca să meargă cu maşina prin Bulgaria până în Polonia ar constata că durează foarte mult şi este destul de anevoios, acelaşi lucru cu trenul, dar şi zborurile sunt rare, legăturile pe zona digitală sunt ca şi inexistente şi iată un domeniu foarte important. Energetic, de asemenea, există legături sau sunt în construcţie pe relaţia Est – Vest, mai puţin pe relaţia Nord – Sud şi pentru Croaţia şi România o legătură între porturile croate şi porturile româneşti atât la Dunăre, cât şi la Marea Neagră ar fi extrem de bine-venite’, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a afirmat că reuniunea de la Bucureşti trebuie să înceapă să producă rezultate concrete.

‘Voi propune să încercăm să conturăm o listă scurtă de proiecte de infrastructură fezabile, agreate de toţi participanţii, cu care pe urmă putem să mergem, de exemplu, la Comisia Europeană şi să cerem fonduri de coeziune, pentru că exact acolo se pot încadra. În acelaşi fel, cred că trebuie să dezvoltăm, până când ne întâlnim în 2018 la Bucureşti, nişte iniţiative destinate viitorului acestui summit, de exemplu, să ne gândim dacă nu ar fi oportun ca pentru 2019 – 2020 să invităm şi alte state din zonă, poate la început cu statut de observator, după care putem să gândim alte formate’, a arătat el.

Iohannis a precizat că în discuţiile cu omologul croat chestiunile importante au fost vecinătatea estică, Moldova, Ucraina şi că au fost abordate şi probleme de securitate şi de cooperare pe apărare.

‘Atât pentru doamna preşedintă, cât şi pentru mine, relaţia transatlantică este valoroasă şi dorim împreună să accentuăm relaţia transatlantică, nu trebuie să fie opusă relaţiei europene şi acestea trebuie să se completeze în mod fericit reciproc’, a declarat Iohannis.

La rândul său, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a adăugat că aşteptarea cea mai importantă de la Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări” este concretizarea ei. Ea a precizat că ţara sa a depus o listă de 50 de proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro.

‘Trebuie să demonstrăm cetăţenilor noştri că iniţiativa aceasta are ca scop îmbunătăţirea standardului de viaţă al cetăţenilor şi ştergerea diferenţelor între standardele din ţările noastre şi alte state dezvoltate. Noi nu am beneficiat de o societate profund democratică şi nici de o piaţă de schimb aşa cum au avut alte state în cadrul UE’, a spus Kolinda Grabar-Kitarovic.