Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, trimişi în judecată în dosarul Revoluţiei

De asemenea, au fost trimişi în judecată şi Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare 11/P/2014 din 05 aprilie 2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanţei că în urma cercetărilor şi probatoriului administrat s-ar fi constatat că întreaga forţă militară a României – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16,00, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, spun procurorii.

Potrivit PÎCCJ, ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.

„Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale MApN (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al Apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful Aviaţiei Militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai MApN a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai CFSN a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român”, arată anchetatorii.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22.12.1989 (orele 12,00)”, menţionează procurorii militari.

Potrivit Parchetului General, ancheta ar fi stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţin procurorii.

Totodată, arată PÎCCJ, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizează anchetatorii.

Procurorii au dispus clasarea faţă de Petre Roman, Nicolae Ceauşescu, Victor Atanasie Stănculescu

Procurorii militari au dispus clasarea dosarului „Revoluţiei din decembrie 1989” în privinţa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu şi a lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, clasarea a fost dispusă pentru mai multe motive: decesul persoanelor cercetate, nu sunt probe concludente sau există autoritate de lucru judecat.

*Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii de către fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu, s-a dispus clasarea pentru conduitele constatate în intervalul 16 decembrie 1989 – 22 decembrie 1989 (orele 12,06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

*Cu privire la conduitele lui Petre Roman – fost prim-ministru al Guvernului României, Teodor Brateş – fost redactor şef în cadrul TVR şi Ioan Toma – fost ministru al Tineretului, s-a dispus clasarea deoarece „în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din Cp”.

*Iulian Vlad – fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de Interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16 decembrie 1989 – 22 decembrie 1989, clasare întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

*Milea Vasile – fost ministru al Apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17 decembrie 1989 – 22 decembrie 1989, clasare întrucât a survenit decesul acestuia.

*Nicolae Militaru – fost ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu – fost ministru al Apărării şi Emil (Cico) Dumitrescu – fost membru al CFSN şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, clasare deoarece a survenit decesul acestora.

*Nicolae Eftimescu – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Ion Hortopan – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (CIT), pentru conduitele constatate în intervalul 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, clasare întrucât a survenit decesul acestora.

*Silviu Brucan – fost factor decizional al CFSN, pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, clasare întrucât a survenit decesul acestuia.

*Cu privire la conduitele lui Mircea Mocanu – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (DIA), clasare pentru că nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii.

*Cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat de către Viorel Igreţ – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, s-a dispus clasare având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.