„În privinţa reglementării, sunt două metode aici, e cu zăhărelul sau cu biciul. Ar trebui să existe un organism care să gestioneze măcar ca şi cod de etică tot acest domeniu, care cumva să stabilească regulile jocului. În momentul de faţă e dispersat. Luăm de la Uniunea Europeană, traducem. Am mai văzut o directivă pe care o aplică ANPC-ul, care a fost aplicată prost şi pe care fiecare o citeşte şi înţelege ce vrea. În mod normal ea trebuie adaptată mediului de business de aici. Pe de altă parte referitor tot la autorităţi, plăcerea mea vinovată în momentul acesta este cumva să văd un raport de sustenabilitate al unui minister sau un scor de ESG pentru un minister”, a spus Călin Ionescu, la un eveniment de profil, scrie Agerpres.
El a declarat că, deşi există obligativitatea de publicare a raportului de ESG pentru toate companiile care au peste 500 de angajaţi, în afară de multinaţionale, cele mai multe nu îl publică pentru că nu există nicio sancţiune.
Călin Ionescu a afirmat că şi ministerele au activitate de zi cu zi şi pot genera asemenea unei companii o amprentă de carbon. De asemenea, el consideră că ar trebui adăugate şi stimulente pentru mediul de afaceri în anumite proiecte.
La rândul său, directorul Corporate Affaires Carrefour România, Mario Creţu, susţine că ar trebui să ne uităm mai mult la zona de încurajare decât să se meargă spre sancţiuni.
„Cred că mai mult trebuie să ne uităm la zona aceasta de a încuraja lumea şi furnizorii să aplice, pentru că în cazul nostru, la retail, dacă vii cu amenzi foarte mari gândeşte-te că noi avem furnizori foarte mici care trebuie să se confrunte cu o grămadă de legislaţie în afara ESG-ului. Vorbim de calitate, vorbim de ANPC, vorbim de directiva cu practici comerciale neloiale, vorbim de ambalajele lor. Adică e foarte uşor să vii să amendezi un furnizor mic, dar nu-l vei ajuta deloc. În schimb, cred că e mai util să-i dai puţin ajutor, să-l premiezi poate printr-o scutire de taxe, poate prin nişte facilităţi la angajarea unor oameni, decât să-l penalizezi neapărat. Zona de penalitate pentru autoritate e cea mai simplă, vine şi spune că dacă nu ai îndeplinit acei 10 indicatori asta e amenda, dar nu cred că suntem în zona aceea şi nu cred că e utilă”, a spus Mario Creţu, la evenimentul „ZF ESG Summit 2023: Cum dezvoltăm business-uri sustenabile?”.
De asemenea, Zuzanna Kurek, IR & Sustainability Manager, One United Properties, a declarat este nevoie de o autoritate care să analizeze modul în care se fac raportările ESG.
Roxana Ionescu, partener NNDKP, a susţinut că o autoritate în acest domeniu nu ar trebui să aibă atribuţii pe partea de sancţiuni, ci să fie obligată să ofere îndrumare în domeniu şi accentul să se pună pe conformare.
În schimb, Monica Movileanu, partener şi lider ESG, PwC România, a declarat că autoritatea ar trebui să poată acorda şi sancţiuni, precizând că ţări precum Germania şi Olanda sunt mult mai avansate pentru că au penalităţi.
Pe de altă parte, Ioana Voinescu, şef departament sustenabilitate BCR, consideră că ar trebui să se ofere timp societăţii româneşti să se adapteze la cerinţele de sustenabilitate care în mare parte suferă de o lipsă de claritate sau de reglementări care încă sunt în discuţii la nivel naţional sau european. Ea a declarat că banca nu ar refuza un proiect care momentan nu are în vedere obiective clare de sustenabilitate şi, pe altă parte, se lucrează cu clienţii din zonele cu emisii mari încât să gândească strategii de decarbonare pentru operaţiunile proprii.