„Cred că problema bugetului este mai degrabă una de termen mediu. Noi avem de făcut o ajustare foarte mare, de la aproape 10% să mergem în 3% în câţiva ani de zile, ori dacă ne uităm la proiecţia bugetară pe termen mediu care însoţeşte bugetul – ştim că Guvernul vine şi cu o strategie fiscal-bugetară cu proiecţii pe termen mediu – o să observăm că acolo intenţia, dacă e una serioasă, este una de a face ajustarea doar pe partea de cheltuieli. Veniturile sunt proiectate a rămâne în linie cu activitatea economică, adică ca procent din PIB veniturile din taxe şi impozite, dacă scoatem partea de fonduri europene, proiecţiile din taxe şi impozite sunt mai mult sau mai puţin constante pe următorii patru ani, în timp ce partea de cheltuieli este proiectată a scădea masiv, în special cheltuielile cu salariile, cu asistenţă socială, cu bunuri şi servicii, şi lucrul ăsta mi se pare nerealist. Adică să credem că o ajustare de 7 puncte procentuale din PIB se poate face doar pe cheltuieli nu cred că e posibil. Spre exemplu, la cheltuielile de personal, şi anul acesta şi anul viitor, anvelopa bugetară de cheltuieli de personal, chiar şi în termeni nominali este aceeaşi. Nu numai atât, ci chiar şi în 2023 şi 2024 e o creştere nesesizabilă. Deci, practic, se pleacă de la ideea că în următorii 4 ani anvelopa de salarii în sectorul bugetar este aceeaşi, rămâne îngheţată, ceea ce sincer nu ştiu dacă este realist”, a afirmat Ionuţ Dumitru.
Fostul preşedinte al Consiliului Fiscal a apreciat că proiecţia pe cheltuieli nu este realistă în lipsa implementării unor reforme profunde pe fiecare categorie de cheltuieli.
„Am reuşit să ajustăm în termeni nominali anvelopa bugetară – şi în termen de procent din PIB, evident, mai mult decât atât – doar când am redus salariile cu 25% şi când am redus numărul de personal în sectorul public cu mai bine de 10%. Ori în momentul acesta nu avem informaţii că se va întâmpla un lucru similar, adică mi se pare proiecţia de cheltuieli – şi la cheltuieli de bunuri şi servicii ea chiar scade şi în termeni nominali – nu mi se pare realistă, dacă nu implementăm nişte reforme foarte profunde pe fiecare categorie de cheltuieli. Adică să revizuim spre exemplu schema de personal din sectorul public, să revizuim schema de salarizare în sectorul public”, a precizat Ionuţ Dumitru.
Pe de altă parte, acesta a arătat că numărul angajaţilor din sectorul public nu este mare, în comparaţie cu alte ţări din Europa.
„Apropo, se discută foarte mult în spaţiul public despre problema cheltuielilor de salarii din sectorul public, însă cred că trebuie să săpăm un pic în date şi să vedem că de fapt problema este una de salarizare în sine: la nivel agregat, numărul de personal în sectorul public (…) raportat la populaţie sau la total număr salariaţi din economie, inclusiv cei din economia neobservată, nu este unul mare. Suntem chiar pe la coada clasamentului din Europa. Este un număr ceva mai mare decât media europeană dacă ne raportăm la numărul de salariaţi care plătesc taxe şi impozite. Dar ai putea spune că serviciile publice sunt dedicate tuturor salariaţilor şi tuturor cetăţenilor, nu numai celor care plătesc taxe şi impozite, şi e o problemă pe care trebuie să o adresăm, că avem prea puţini plătitori de taxe şi impozite. Deci, aş spune că nu avem baze solide să spunem că numărul agregat de personal în sectorul public este unul mare, după standardele europene, ci mai degrabă problema facturii sociale în zona salariilor mult mai mare decât media europeană – acel aproape 12% din PIB după standarde europene cheltuieli de personal, faţă de 10% şi un pic media europeană – este mai degrabă una de salarizare în sine”, a menţionat Ionuţ Dumitru.