Ionuţ Dumitru: Datoriile firmelor în insolvenţă se recuperază în proporţie de 30% şi sunt venituri temporare

‘Dacă ne uităm în rapoartele Băncii Mondiale, pentru România, atunci când discutăm de o firmă în insolvenţă, cât durează insolvenţa şi cât recuperează din creanţă creditorul, discutăm de 30% rată de recuperare medie de creanţă şi o perioadă de peste trei ani. Dacă ne aşteptăm ca un creditor, fie el şi Fiscul, să recupereze în totalitate o creanţă faţă de o firmă în insolvenţă, probabil că este iluzoriu. Pe de altă parte, firmele intră în insolvenţă pentru că nu-şi pot plăti datoriile. Nu poţi să crezi că toate datoriile vor fi plătite în totalitate, altfel firma nu era în insolvenţă. În al doilea rând, şi dacă s-ar recupera toate datoriile respective, ele sunt venituri temporare, nu sunt venituri pe bază sustenabilă pe care statul le încasează de la an la an. Să-ţi bazezi o măsură de reducere a fiscalităţii, care e pozitivă pentru mediul de afaceri, pe o măsură compensatorie temporară nu are sustenabilitate pe termen lung’, a explicat Ionuţ Dumitru.

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că există surse clare pentru susţinerea reducerii CAS şi pentru anii următori, dacă se recuperează datoriile de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă, estimate la 40 de miliarde de lei, în acest scop fiind absolut necesară promulgarea noului Cod al insolvenţei.

Pe de altă parte, Ionuş Dumitru susţine că nici banii colectaţi din taxa pe stâlp nu vor mai fi suficienţi pentru a acoperi reducerea de CAS, deşi este vorba de aproximativ 1,5 miliarde de lei, mult peste estimarea iniţială de 500 de milioane de lei, pentru că statul a pierdut deja un miliard de lei în primul trimestru din necolectarea taxelor şi impozitelor.

‘Deci deja acel câştig pe care-l avem pe taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor din primul trimestru. În plus, în estimarea iniţială de buget era luată în calcul creşterea accizei la combustibil de la 1 ianuarie şi ea a crescut de la 1 aprilie. Deci şi acolo avem o pierdere faţă de estimările iniţiale. Fără îndoială că este o măsură de care toată lumea are absolut nevoie, problema este că reducerea aceasta de CAS creează, fără măsuri compensatorii, un gol bugetar de ordinul miliardelor de lei’, a mai spus Dumitru.

Acesta susţine că miza nu este pe 2014, pentru că măsura poate fi susţinută două-trei luni, dar problema va fi în 2015 şi în anii următori. ‘În textul de lege scrie de îmbunătăţirea colectării ca măsură de acoperire. Toate guvernele după 1990 şi-au propus îmbunătăţirea colectării, dar nu s-a produs, deci nu poţi să pleci de la o astfel de premisă. Anul 2015 trebuie să aducă o reducere a deficitului bugetar de la 2 şi ceva la sută anul acesta, conform angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, către 1,4%, deci o reducere de aproape un punct procentual. Dacă Guvernul a luat această decizie şi vrea s-o păstreze, trebuie să găsească soluţii de compensare pe parte de cheltuieli sau pe parte de venituri, dar în momentul acesta nu le avem’, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

La rândul său, Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, susţine că reducerea CAS nu va conduce la o derapare a deficitului bugetar în 2014 şi în 2015, dar ar trebui însoţită de măsuri compensatorii.

‘O asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a administraţiei fiscale pentru a colecta mai bine şi mai mult şi, nu în ultimul rând, de o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător’, a spus Mihai Tănăsescu.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuş Dumitru, şi vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, participă joi la dezbatere interactivă privind industria bancară.