Miercuri, cursul euro/leu a ieşit oficial din „intervalul de echilibru” de până acum, în condiţiile în care BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5512 lei/euro, în creştere cu 0,3% faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi nivel maxim din 7 iunie 2013. Care este explicaţia?
„Totuşi nu avem de-a face cu o mişcare foarte amplă de curs. Deprecierea leului este sub 0,5%, dar probabil că eram noi obişnuiţi cu un curs de schimb foarte stabil şi de aceea pare mult. Practic, pentru pieţele financiare, o deviaţie de genul acesta nici nu contează”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank, care a apreciat, totuşi, că o explicaţie exactă pentru deprecierea înregistrată de leu nu există deocamdată. În privinţa previziunilor pentru cursul leu-euro pe termen scurt, Ionuţ Dumitru a precizat că Raiffeisen Bank merge pe un curs de schimb fluctuant în jurul valorii de 4,5 lei pentru un euro.
Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, constată că volumele tranzacţionate ieri pe piaţa interbancară au fost în limite normale, iar cursul leu/euro a mai avut acest nivel pe interbancar, nu oficial la BNR. „Asta probabil datorită faptului că de obicei la acest nivel se putea discuta de intervenţia BNR în piaţă. Acum nu a mai intervenit”, spune Ciprian Dascălu. Acesta încearcă să găsească o explicaţie a mişcării ceva mai ample a cursului de schimb într-un ordin comercial sau poate chiar plata unor dividente.
De altfel, un raport de analiză al ING Bank spunea cu câteva ore înainte de închiderea pieţei şi stabilirea cursului oficial BNR: „Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii. Astfel, BNR ar putea fi înclinată să mute „zona de echilibru” mai sus, poate către 4,50-4,60 (lei/euro), într-o tentativă de a susţine gradual creşterea economică”.
Guvernul a majorat salariul minim pe economie cu 16% de la 1 februarie, de la 1.250 lei la 1.450 lei brut, fără niciun studiu de impact al măsurii, în condiţiile în care patronatele au avertizat că măsura ar putea genera şomaj şi falimente mai ales în judeţele sărace şi în sectoarele cu forţă de muncă puţin calificată, în care salariile sunt mici.
În regiune, zlotul şi forintul nu aveau o direcţie clară în raport cu euro. Deprecierea abruptă a leului a venit pe fondul unor cumpărări mai mari de valută.
Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,2906 lei la 4,3105 lei. Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană. Totodată, cursul francului elveţian a crescut la 4,2541 lei, de la 4,2296 lei.