„Deficitul bugetar era o problemă chiar şi înainte de aceste presiuni sociale care au apărut între timp. Dacă ne uităm la execuţia bugetară de până la luna martie-aprilie, vom vedea că avem un deficit bugetar care e mai mare ca anul trecut, în aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care Guvernul vrea să reducă deficitul de la 5,7% din PIB anul trecut la 4,4%. Deci pe primele luni avem un deficit mai mare decât anul trecut, în condiţiile în care vrem să-l reducem anul acesta. Dacă adăugăm şi presiunile sociale în creştere din ultima perioadă, fără îndoială că bugetul va fi sub o presiune crescută. Chiar probabil că deficitul bugetar în momentul de faţă nu cred că are vreo şansă să scadă sub 5% în condiţiile în care avem deja o execuţie care arată o deraiere destul de mare faţă de obiectivele pe care le avem”, a declarat, joi, Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank, la Conferinţa Anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.
Întrebat cum ar putea finanţa Guvernul creşterile salariale din sectorul bugetar, el a explicat că având un deficit bugetar foarte mare pe care trebuie să-l scădem, nu ne putem împrumuta pentru a-l finanţa.
„Deci, dacă aceste presiuni sociale în creştere se vor transforma în cheltuieli suplimentare la buget, ele nu vor însemna sau nu pot însemna neapărat o creştere de deficit bugetar, pentru că nu ne permitem lucrul ăsta. Avem şi angajamente asumate la nivel european să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB anul viitor. Şi în PNRR avem multe angajamente pe care ni le-am asumat, de care depinde absorbţia multor bani europeni sau a unor sume mari de bani şi în condiţiile acestea cred că Guvernul va trebui să găsească soluţii cum să crească şi colectarea taxelor la buget, pentru că altfel nu ne permitem să creştem deficitul bugetar, adică să creştem cheltuielile pe seama deficitului bugetar”, a afirmat Ionuţ Dumitru.
Potrivit economistului, cifrele bugetare pentru proiecţia de anul acesta de venituri bugetare erau extrem de optimiste. El a declarat că era luată în calcul o îmbunătăţire foarte puternică a colectării, lucru care e de dorit, dar este imprudent să îl planifici sau să-l incluzi ex-ante în construcţia bugetară.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 1,72% din PIB după primele patru luni din acest an, respectiv 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârşitul lunii martie.
În perioada similară din 2022, deficitul bugetului general consolidat a fost de 1,23% din PIB.