Ionuţ Păun, HR Director la grupul City Grill, cu circa 200 de angajaţi extracomunitari: Cel mai bine am integrat cetăţeni din Nepal, care sunt cei mai longevivi și muncitori dintre străini INTERVIU

Ionuţ Păun, HR Director la grupul City Grill, a acordat un interviu amplu pentru Economica.net în care ne-a vorbit despre angajarea lucrătorilor străini (extracomunitari) în cadrul grupului, în ultimii patru ani, despre integrarea lor în România, despre salarii şi beneficii acordate acestora, dar şi despre motivele pentru care românii refuză posturile pentru care sunt recrutaţi lucrători din afara UE.

Grupul City Grill este unul dintre cei mai mari jucători din industria restaurantelor din ţara noastră. Grupul operează în prezent restaurante și cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, Hanul Berarilor, Buongiorno.Italian, City Grill și La Boheme – primul hotel din portofoliu.

Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii ale lui Ionuţ Păun, din interviul acordat Economica.net:

Refuzul de a accepta acest tip de posturi de către români ține mult de mentalitate, corelată cu creșterea nivelului de trai. Șansele ca românii să lucreze pe pozițiile necalificate din industrie, unde momentan avem majoritar cetățeni extracomunitari, sunt destul de mici. Și nu din motive financiare refuză ei aceste joburi, ci mai degrabă este vorba despre tipul muncii – necalificată.

Există diferențe mari de cultură între cetățenii din țări din Asia. Deși sunt țări apropiate geografic, oamenii au valori și raportări diferite la muncă sau viață, în general.
Din perspectiva noastră, cel mai bine am integrat cetățeni din Nepal, care sunt cei mai longevivi și muncitori (angajaţi străini n. red. ), respectiv din India și Filipine, cei mai calificați.
Principala problemă de integrare a fost legată de comunicare, respectiv înţelegere efectivă a limbii. (…) Una dintre soluții e numirea unor responsabili din țările asiatice (cei aduși în urma cu 2, 3, 4 ani), care au rolul de mentor și mediator pentru cei nou-veniți.

Iată, in extenso, interviul acordat Economica.net:

Economica.net: Cum a evoluat ponderea angajaţilor extracomunitari în numărul total al angajatilor grupului?

Ionuţ Păun: Ultimii ani ani au fost unii complicați pentru industria restaurantelor, având în vedere ca 2020 și 2021 au fost ani de pandemie, când segmentul nostru a traversat o criză fără precedent. Pentru noi a fost important să ținem aproape cât mai mulți oameni din organizație în perioada aceea de lock-down din 2020, motiv pentru care nu am renunțat la angajații valoroși și am căutat soluții pentru ei. Acesta este și motivul pentru care noi am putut reveni foarte rapid cu activitatea la nivelul dinainte de pandemie. Astfel, numărul angajaților extracomunitari a crescut, în medie, cu aproximativ 20% în fiecare an, având în prezent aproximativ 200 de colegi extracomunitari din cinci țări: Nepal, India, Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh.

Economica.net: Cum estimaţi că va evolua ponderea lucrătorilor străini în numărul total al angajaţilor City Grill, în următorii ani?

Ionuţ Păun: Grupul City Grill are peste 1.000 de angajați, ceea ce înseamnă că undeva la 15-20% sunt angajați extracomunitari. Cel mai probabil, ponderea se va menține în anii următori. Numărul persoanelor din România dornice sa lucreze pe funcțiile necalificate (ajutor de bucătar, ajutor de ospătar, spălător de vase) este din ce în ce mai mic, iar în segmentul nostru aceste funcții nu pot să lipsească, nici nu pot fi înlocuite de tehnologie.
Prin urmare, vom continua să integrăm colegi din state non-UE pentru a susține dezvoltarea grupului.
În prezent, în Grupul City Grill lucrează aproximativ 200 de persoane din afara UE, adică 15% dintre angajați.
Țările din care vin majoritatea cetățenilor extracomunitari sunt Nepal, India, Sri Lanka (în această ordine), iar posturile pe care ei vin să se angajeze sunt cele de muncitor necalificat (ajutor ospătar, ajutor bucătar, spălător vase).
În 8-12 luni, unii dintre ei ajung să promoveze pe funcții de ospatar sau bucătar.

Economica.net: Cum sunt motivele pentru care aţi decis să recrutaţi cetăţeni extracomunitari?

Ionuţ Păun: Pentru poziţiile necalificate din industrie este foarte puţin interes din partea angajaților români, prin urmare am fost nevoiți să găsim soluții, iar printre aceste soluții se află și aducerea de personal din țările mai puțin dezvoltate din Asia.
Alte soluții pe care le avem sunt, de exemplu, colaborările cu școli profesionale în programe de învățământ dual, însă în prezent capacitatea sistemului de a livra suficienți absolvenți este subdimensionată în raport cu cererea.

Economica.net: Care credeţi că sunt motivele profunde pentru care cetăţenii români refuză posturile pentru care recurgeţi la forţă de muncă extracomunitară? 

Ionuţ Păun: Principalul motiv este legat de tipul de muncă – necalificată. Refuzul de a accepta acest tip de posturi ține mult de mentalitate, corelată cu creșterea nivelului de trai. Șansele ca românii să lucreze pe pozițiile necalificate din industrie, unde momentan avem majoritar cetățeni extracomunitari, sunt destul de mici. Și nu din motive financiare refuză ei aceste joburi, ci mai degrabă este vorba despre tipul muncii.

Economica.net: Majoritatea cetăţenilor extracomunitari pe care i-aţi adus să lucreze în cadrul grupului aveau deja calificare şi experienţă relevantă în postul în care au fost angajaţi? 

Ionuţ Păun: Da, tot personalul adus de noi a avut experienţă în domeniul Horeca în țara lor de origine sau în alte țări.

Economica.net: Care sunt provocările cu care va confruntaţi când integraţi cetăţenii străini la locul de muncă?

Ionuţ Păun: Principala problemă de integrare a fost legată de comunicare, respectiv înţelegere efectivă a limbii.
Au apărut situații care au necesitat gestionare în contextul în care angajații români nu cunosc toți o limbă străină de circulație internațională (cum ar fi engleza), iar cetățeanul extracomunitar nu cunoaște limba română sau limba engleză o cunoaște la un nivel mediu.
Evident că aceste situații generează neînțelegeri de bază și trebuie gestionate. Problemele de acest tip au fost rezolvate în timp, una dintre soluții fiind numirea unor responsabili din țările asiatice (cei aduși în urma cu 2, 3, 4 ani), care au rolul de mentor și mediator pentru cei nou-veniți.

Economica.net: Care sunt posturile în cazul cărora întâmpinaţi cele mai mari dificultăţi de integrare a cetăţenilor străini?

Ionuţ Păun: Pe posturile din bucătărie sunt cele mai mari provocări tocmai din cauza barierei lingvistice. În bucătărie se folosesc și mulți termeni tehnici, specifici, deci învățarea lor este mai de durată.
Există diferențe mari de cultură între cetățenii din țări din Asia. Deși sunt țări apropiate geografic, oamenii au valori și raportări diferite la muncă sau viață, în general.
Din perspectiva noastră, cel mai bine am integrat cetățeni din Nepal, care sunt cei mai longevivi și muncitori (angajaţi străini n. red. ), respectiv din India și Filipine, cei mai calificați.

Economica.net: V-aţi confruntat cu dificultăţi legislative cu privire la recrutarea cetăţenilor străini?

Ionuţ Păun: Din această perspectivă aș spune că nu avem o problemă. Una dintre cele mai importante cerințe pentru angajarea lor este cunoașterea limbii engleze. Pentru a se angaja în cadrul grupului nostru avem un proces de selecție prin care le este testată limba engleză în două etape tocmai pentru a ne asigura că sunt la standardele noastre.

Economica.net: În ce interval se situează salariile nete oferite lucrătorilor extracomunitari?

Ionuţ Păun: Pentru posturile necalificate (ajutor ospătar, ajutor bucătar, vase, menaj) salariile nete sunt în jur de 550-600 de euro net lunar.
Pentru posturile calificate (barman, ospătar, bucătar) salariile nete cresc la 650-700 de euro pe lună.
Beneficiile sunt standard pentru toți: cazare, masă și transport asigurate de companie, iar o dată la doi ani beneficiază de concediu plătit de companie pentru a călători în țara de origine (bilete de avion plătite de angajator n. red.).

Precizări

Prin cetăţean străin înţelegem persoana care nu are cetățenie română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene.

Citeşte şi: