IPP: Cazul RADET arată cât de vulnerabil la corupţie este sistemul de achiziţii publice din România

Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată vineri, într-un comunicat de presă, că fenomenul coruperii sistemului de achiziţii a scăpat de sub controlul autorităţilor române în lipsa unor prevederi cât mai explicite pentru „creşterea transparenţei” şi accesul publicului, în timp real, la contractele încheiate din bani publici şi, mai ales, la modul lor de îndeplinire dublate de sancţiuni corespunzătoare, respectiv fără o acţiune mai bine pregătită a organelor de anchetă.

„Din 10 miliarde de euro în 2009, 10 miliarde euro în 2010, 16 miliarde de euro în 2011, cât reprezintă totalul achiziţiilor desfăşurate anual în ultimii ani în România, 33 la sută din bani au fost atribuiţi prin contracte de achiziţii unui număr de numai 50 de firme, arăta, încă de acum un an, Institutul pentru Politici Publice. (…) Aproximativ 55 la sută din aceşti bani publici merg în lucrări de construcţii (adică peste cinci miliarde de euro anual). În repetate rânduri, în ultimii ani, IPP a atras atenţia guvernelor, inclusiv actualului (care şi-a luat angajamentul creşterii transparenţei achiziţiilor publice) asupra consecinţelor tolerării abuzului asupra banilor din achiziţii”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

Reprezentanţii IPP susţin că dacă cineva ar fi avut disponibilitatea să urmărească cum acelaşi produs standard cumpărat de o autoritate publică cu un leu este achiziţionat de altele cu până la 4-10 lei, ar fi văzut că România avea minimum două miliarde de euro „în plus” la dispoziţie, anual, pentru plata bugetarilor şi pensiilor, iar deficitul ar fi fost înlocuit cu creşterea economică.

„Din păcate, tendinţa actualelor autorităţi nu este orientată către creşterea transparenţei procesului de achiziţii, atât în etapa de atribuire, cât mai ales în cea de execuţie a contractelor, IPP cerând ca toate informaţiile despre toate etapele de execuţie ale contractelor să fie în acelaşi loc (SEAP), grupate după autoritate contractantă şi domeniu, iar publicul să aibă acces în timp real la aceste date. În loc să contribuie cu aceste măsuri la creşterea responsabilităţii autorităţilor contractante prin expunerea activităţii lor cât mai mult către public, ANRMAP se străduieşte să protejeze drepturile firmelor, ca şi când beneficiarii finali ai lucrărilor şi serviciilor din bani publici nu sunt cetăţenii acestei ţări, ci conturile directorilor firmelor contractante”, se mai arată în comunicat.

Sursa citată aminteşte că, în Parlament, se discută modificările la cadrul legal privind achiziţiile prin care ofertele şi anexele contractelor de achiziţii urmează a fi secretizate, invocându-se „absolut bizar” o aşa zisă „cerere” a UE în această privinţă.

„Exemplul zilei de astăzi, în care există suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de construcţii care au primit bani fără să fi efectuat niciun fel de lucrări, ne oferă în sine o explicaţie pentru care se doreşte ca acelora ce susţin din banii lor – prin taxe şi impozite – bugetele naţionale şi locale să le fie ascuns furtul prin achiziţii devenit aproape generalizat”, mai arată IPP.

Institutul cere conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să aloce resurse pentru specializarea procurorilor în domeniul procedurilor de cercetare specifice achiziţiilor publice, dar şi să includă şi achiziţiile publice în lista zonelor de risc major expuse corupţiei asupra cărora ar trebui să îşi concentreze atenţia cu prioritate.

Potrivit IPP, achiziţiile publice constituie principala zonă de „risc criminogen” şi cu impactul cel mai mare, miza fiind de ordinul miliardelor de euro anual.

„Sperăm ca această temă să se regăsească inclusiv între priorităţile noului Procuror Şef al DNA care urmează a fi desemnat. Sistemul de achiziţii publice în România nu constituie o piaţă concurenţială, refacerea credibilităţii lui fiind vitală pentru atragerea investiţiilor străine către ţara noastră”, concluzionează IPP.

Anchetatorii au ridicat 500.000 de euro, contracte, documente de plată, facturi şi devize de lucrări în urma percheziţiilor făcute vineri la RADET şi la alte adrese din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu, potrivit unor surse din Poliţie.

Sursele citate au precizat că în cazul celor 500.000 de euro există suspiciuni că ar fi fost primiţi cu titlu de mită.

Anchetatorii au făcut percheziţii la RADET şi la sediile unor firme, printre care şi societatea de construcţii Erbaşu, precum şi la locuinţele unor persoane, au mai spus sursele citate.

Avocatul Alexandru Avramescu a declarat că anchetatorii au ridicat de la sediul societăţii de construcţii Erbaşu mai multe documente privind colaborarea firmei cu RADET din 2012.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii au făcut vineri percheziţii la RADET şi la alte adrese din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu pentru a ridica documente în cazul prejudicierii regiei prin contracte de lucrări de infrastructură plătite dar nerealizate, nefiind începută urmărirea penală pe numele niciunei persoane.

Potrivit surselor citate, urmărirea penală în dosarul privind prejudicierea RADET a fost începută in rem, ceea ce înseamnă că la acest moment este constatată doar infracţiunea, nu şi autorii, astfel că nicio persoană nu este pusă sub acuzare în acest caz.

Percheziţiile au fost dispuse pentru a fi ridicate documente în acest dosar, până la acest moment al anchetei nefiind emis niciun mandat de aducere pe numele vreunei persoane.

Sursele citate au precizat că niciun oficial din RADET nu a fost pus sub învinuire până la acest moment.

Potrivit unor surse din Poliţie, mai multe firme ar fi în atenţia anchetatorilor, printre care societatea de construcţii Erbaşu SA, CCEI SRL, SICOR SRL, Willo România şi Multigama Tech.

Sursele citate au precizat că RADET ar fi încheiat contracte cu mai multe firme pentru lucrări de intrastructură care ar fi fost plătite dar nu ar fi fost executate.

Avocatul Alexandru Avramescu a declarat că la sediul societăţii Erbaşu SA se fac percheziţii, fiind căutate acte privind colaborarea firmei cu RADET, în special cea din ultimul an, pentru lucrări de reabilitare a reţelelor de încălzire.

Avocatul a spus că în sediul firmei este directorul Cristian Erbaşu, acesta acordând sprijin în procedura de percheziţie. El a precizat că la percheziţii nu este prezent şi fratele acestuia, Alexandru Erbaşu. Avocatul a mai spus că nici Cristian şi nici Alexandru Erbaşu nu au fost chemaţi pentru a fi audiaţi în acest dosar.

Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, percheziţiile au loc la 38 de adrese din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu.

„Percheziţiile sunt efectuate ca urmare a cercetărilor ce se desfăşoară într-un dosar penal în care există indicii privind săvârşirea unor infracţiuni în domeniul achiziţiilor publice, prin care ar fi fost diminuate resursele financiare ale unei instituţii de interes public local”, a precizat Poliţia Capitalei.

Percheziţiile sunt făcute de poliţiştii bucureşteni specializaţi în investigarea fraudelor, coordonaţi de procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Activităţile sunt efectuate cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.