Iranul continuă să îşi extindă capacităţile de îmbogăţire a uraniului – AIEA

În raportul trimestrial privind situaţia din Iran, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că ţara dispune de-acum de 1.008 centrifuge din generaţia a doua (IR-2m) la instalaţia nucleară de la Natanz, în comparaţie cu aproape 700 înregistrate în urmă cu trei luni.

Pe 24 august, niciuna dintre aceste centrifuge – care servesc la îmbogăţirea uraniului – nu se afla totuşi în producţie, se arată în document.

Preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (OIEA) Fereydoon Abassi Davani a evaluat recent la aproximativ 1.000 numărul noilor centrifuge.

Teheranul a crescut şi numărul de centrifuge din prima generaţie (IR-1) la 15.416, cu aproximativ 1.860 mai multe decât cele menţionate în raportul anterior. În instalaţia subterană de la Fordo (centru), numărul acestora a rămas, în schimb, acelaşi, şi anume 2.710.

Occidentali şi Israelul suspectează Iranul că vrea să dezvolte arma atomică sub acoperirea programului nuclear civil. Teheranul afirmă, însă, că îmbogăţeşte uraniu până la nivelul de cinci şi 20%, în vederea producerii de electricitate şi pentru sectorul medical. Ţara este vizată de serie de sancţiuni ONU, din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE), din cauza programului nuclear.

Cu ajutorul unui echipament mai performant, occidentalii se tem că Iranul ar putea să producă mai uşor uraniu îmbogăţit, la un nivel de puritate necesar fabricării armei nucleare (90%). În total, Iranul a produs 372,5 kilograme de uraniu îmbogăţit la nivelul de 20%, reprezentând cu 48,5 kilograme mai mult decât în urmă cu trei luni.

Însă o parte din cantitate a fost convertită în combustibil, rămânând doar 185,8 kilograme, mai puţin decât cele 240-250 de kilograme necesare, în opinia unor experţi, în vederea fabricării bombei atomice.

Anunţul a fost făcut în contextul în care miercuri, anterior prezentării raportului, AIEA a confirmat reluarea pe 27 septembrie, la Viena, a negocierilor cu Iranul, întrerupte la jumătatea lui mai.

Aceasta va fi cea de a 12-a reuniune de la începutul lui 2012 şi prima după alegerea noului preşedinte iranian Hassan Rohani, considerat un moderat.

Rohani, un fost negociator din partea Iranului cu marile puteri, a îndemnat la o „înţelegere constructivă cu lumea” în vederea soluţionării crizei. Fără să fie dispus să renunţe la îmbogăţirea uraniului, el a subliniat că Iranul este pregătit pentru mai multă transparenţă în dosarul nuclear.

Agenţia ONU vrea un acord (o „abordare structurală” în jargonul diplomatic) cu Republica islamică, care să îi garanteze un acces mai larg la instalaţii, documente sau persoane, cu scopul de a verifica dacă regimul a acţionat sau nu în vederea creării armei atomice înainte de 2003.

Ea reclamă, de asemenea, un acces la instalaţia militară de la Parchin, lângă Teheran, unde suspectează că autorităţile au efectuat teste prin explozii convenţionale cu aplicabilitate în domeniul nuclear.

În noul raport, Agenţia ONU prezintă o listă de puncte aflate în dificultate între cele două părţi în cadrul a zece reuniuni anterioare. Agenţia reclamă să nu ofere „încă de la început toate detaliile despre modul în care va efectua verificări, despre dată sau loc”. Ea mai doreşte să fie în măsură să revină asupra unui punct discutat deja, o solicitare respinsă în mod public în repetate rânduri de către Ali Asghar Soltanieh, reprezentantul Iranului la AIEA.

Acesta va părăsi postul la 1 septembrie. Potrivit agenţiei Irna, el va fi înlocuit de Reza Najafi, actualul director general însărcinat cu Afaceri Politice şi Internaţionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. De la instalarea la putere, Rohani a efectuat o serie de schimbări în echipa de negociatori în domeniul nuclear.