Străinii ar putea cumpăra teren arabil în România în limita a 50 de hectare

‘Având în vedere că este un proiect de lege, până la reluarea activităţii Parlamentului avem răgaz să dezbatem pe îndelete. Deci, până în septembrie nu putem discuta de adoptare. (…) Legea este aproape finalizată în minister, iar săptămâna viitoare o să-i invităm pe producători pentru că este cel mai bine să ne consultăm cu ei, să vedem ce sugestii şi cerinţe au, şi în final să o scriem în aşa fel încât să evităm orice problemă. Cred că într-un dialog cu fermierii şi cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adoptăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cu toţii’, a precizat Achim Irimescu.

Citeşte şi: Topul latifundiarilor din România: surprizele anului vin din SUA şi Portugalia. Străinii sunt majoritari

Potrivit sursei citate, România poate introduce în lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de terenuri numai dacă are nişte obiective clare de atins, iar în acest sens legea din Franţa poate fi luată ca model.

‘Trebuie să ne orientăm către ceea ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană, iar cel mai simplu şi la îndemână este modelul statului francez. Îmi amintesc că un europarlamentar german a încercat să cumpere teren în Franţa şi nu a reuşit, deşi a mers până la Curtea Europeană de Justiţie. Este important cum scriem această lege. Ni s-a spus că putem introduce nişte limitări, dacă avem obiective clare de atins. Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile’, a explicat şeful MADR.

Întrebat dacă deţine informaţii despre cât teren agricol a fost vândut străinilor, Irimescu a răspuns: ‘Nu avem date certe pe cât pământ s-a vândut în România’.

”Am cerut de la APIA o situaţie pentru că ştim că cine cumpără teren îl şi lucrează, ca să ia subvenţia, dar am cerut şi la Asociaţia Notarilor o situaţie exactă. În noua lege vom introduce cerinţe sau condiţii care să ne permită să deţinem la MADR date foarte clare despre vânzarea terenurilor agricole’, a adăugat ministrul Agriculturii.

În ceea ce priveşte obiectivele României care ar putea fi introduse în noua lege pentru a putea avea limitări pe partea de achiziţii, Irimescu a subliniat că în afară de obiectivul comasării terenurilor ar mai putea fi inclus şi cel al securităţii alimentare, iar pe partea de limitări are în vedere proceduri similare cu cele aplicate de Franţa.

‘Avem în vedere condiţii pentru persoanele fizice care să vizeze clar persoana în cauză, dacă vrea să facă agricultură să demonstreze că este absolvent de cursuri şi are calificarea necesară. Avem în vedere să introducem şi limitări pe suprafeţele care să se poate achiziţiona, pentru că a interzice total nu se poate, pentru că suntem pe piaţa unică europeană, dar putem introduce o mulţime de filtre care să ne permită să aplicăm legislaţia şi să ne atingem scopurile. În 2012, am avut un proiect de lege care viza limitarea la o anumită suprafaţă de 50 de hectare pentru persoanele fizice’, a mai spus oficialul MADR. Acesta a menţionat că Polonia a încercat să adopte un proiect de lege extrem de radical pe acest subiect, dar zilele trecute a renunţat la el, după consultarea cu Comisia Europeană.

Întrebat despre suprafaţa terenurilor agricole cadastrate din România, şeful de la Agricultură a afirmat că în total, în România, există doar 3 milioane de hectare, dar din acestea nu ştie câte se află în extravilan.

Referitor la preţul de vânzare al unui hectar de teren din România comparativ cu cel din alte state europene, oficialul MADR a subliniat că depinde foarte mult de zonă şi de mărimea şi comasarea suprafeţelor.

‘Din informaţiile mele sunt zone unde terenurile se vând cu 2.000 de euro pe hectar, dar în vestul ţării, s-a cumpărat şi cu 9.600 euro hectarul. Unde sunt suprafeţe comasate şi mai mari este un alt preţ. Pentru mine este un şoc deoarece în statele europene, în Franţa, de exemplu, în zonele agricole, hectarul este de la 5.000 de euro în sus, în Belgia între 20.000 şi 50.000 de euro, în Olanda se duce către 50.000 de euro pe hectar. Piaţa funciară nu funcţionează în România şi de aceea vrem să introducem în noua lege a fondului funciar nişte atribuţiuni pentru ADS, care să-i permită să achiziţioneze teren’, a adăugat ministrul Agriculturii.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă.