‘Legea (Legea vânzării terenurilor către persoanele fizice din Uniunea Europeană – n.r.) trebuie să apară până la finalul anului şi de asemenea normele de aplicare pentru că prin norme sperăm să clarificăm unele lucruri. Noi ne propunem să treacă până la finalul anului. Foarte important este să gândim cât mai bine lucrurile în aşa fel încât să vedem reflectate în legislaţie interesele României, fără a fi contestate de către Comisia Europeană’, a arătat Irimescu, în conferinţa ‘Iarna fierbinte a agriculturii româneşti’.
Acesta a precizat că, dacă legea şi normele de aplicare nu vor fi aprobate până la finalul anului, de la 1 ianuarie persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole.
De asemenea, Irimescu a explicat că, dacă va fi ceva necorespunzător în textul acestei legi sau în normele de aplicare, autorităţile de la Bruxelles se vor autosesiza.
Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte cu o avalanşă de cereri de cumpărare de terenuri după 1 ianuarie 2014, Irimescu a precizat că acest scenariu este exclus.
‘În opinia mea nu cred că vor fi avalanşe. Eu m-aş bucura dacă ar veni foarte mulţi cetăţeni europeni să cumpere câte 2.000 de metri pătraţi cu case în zonele satelor care se prăbuşesc, astfel să revigoreze mediul rural’, a spus Irimescu.
Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în noiembrie, că ministerul pe care îl conduce a iniţiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piaţa funciară şi este important să existe norme care să reglementeze acest lucru.
‘Această liberalizare se referă la cetăţenii Uniunii Europene. (..) Cetăţenii din afara Uniunii Europene pot să achiziţioneze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reşedinţa pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condiţiile în care există tratate între Uniunea Europeană şi acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre şi statele din care provin’, a explicat ministrul la vremea respectivă.
Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor şi la alte categorii de persoane.
‘Menţinem pentru arendaşi, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, aşa cum sunt definiţi ei în legislaţia europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populaţia care lucrează în agricultură. (…) Al patrulea prag de preempţiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieţei Funciare’, a explicat Constantin.