Irimescu, MADR: România va avea 12 ataşaţi agricoli. Salariul fiecăruia, în jur de 2000 euro

‘Voi avea, în cadrul noii organigrame, un servicu de comerţ exterior şi promovare iar ataşaţii agricoli vor intra în cadrul acestui serviciu. Hotărârea de Guvern se află deja la Ministerul de Externe şi la celelalte 5 ministere avizatoare şi sper ca în trei săptămâni să fie adoptată. După aceea va mai fi încă o Hotărâre de Guvern, deci alte trei săptămâni, cu măsurile de aplicare şi după aceea vom anunţa desfăşurarea concursului printre cei 9.000 de angajaţi ai Ministerului Agriculturii. Poate participa oricine respectă nişte condiţii. Vor fi examene extrem de corecte şi vă garantez că nu va fi nimeni admis fără sa răspundă corespunzător chestionarului din examen’, a spus Irimescu.

Acesta a precizat că doar un euroconsilier din MADR care vorbeşte araba şi care este foarte pregătit pentru acest domeniu nu va da examen.

‘O să am şi un tânăr care nu va da examen, este un euroconsilier care ştie limba arabă şi nu am alt vorbitor de limba arabă. Ştie extrem de bine sectorul şi va pleca în Iordania. Sper ca până la sfârşitul lunii martie să ajungă la post dintre cei 11-12 ataşaţi pe care ni i-am propus. Iniţial am zis 10 ataşaţi, dar a venit suplimentar Egiptul, o destinaţie importantă a exporturilor noastre şi Geneva, pentru că de ani de zile mi s-a solicitat trimiterea la post a unui expert pe agricultură, acolo unde este sediul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Nu ştim încă exact, vom revedea lista capitalelor unde vor ajunge aceşti ataşaţi. Doream şi în Republica Moldova dar nu ştiu dacă nu va fi interpretat politic. În opinia mea, viitorii ataşaţi trebuie să ştie foarte bine OMC, cu cei trei piloni: susţinerea pe piaţă, susţinerea exporturilor şi accesul pe piaţă’, a explicat Irimescu.

În privinţa costurilor, şeful de la Agricultură a subliniat că acestea nu vor fi foarte mari, suma estimată pentru toţi ataşaţii fiind în jur de 500.000 de euro pe an, respectiv 40.000 de euro pe ataşat.

‘După calculele mele un ataşat agricol îşi defăşoară activitatea în ambasade, care au şi spaţii de cazare. În cazul în care nu au trebuie să oferim cazare, iar salariile nu sunt foarte mari, respectiv undeva la 2.000 de euro, înmulţit cu 12 ataşaţi sunt 24.000 euro şi dacă mai adăugăm cheltuielile cu cazarea, acolo unde este cazul, nu cred că vom depăşi 40.000 de euro pe ataşat şi ajungem cu o sumă care nu va depăşi 500.000 de euro pe an. Dacă ne uităm câţi bani pierde România pe dezvoltare rurală, nu cred că este o sumă mare’, a adăugat Irimescu.

O primă variantă cu ţările unde vor ajunge ataşaţii agricoli a fost anunţată în luna decembrie şi era vorba de Spania, Germania, Turcia, SUA, China, Rusia, Republica Moldova, Iordania, Egipt şi Israel.

Decizia de a trimite ataşaţi agricoli în anumite ţări viza în primul rând creşterea exporturilor de produse agroalimentare româneşti şi promovarea acestora pe noi pieţe.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, România a intrat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2015, exporturile avansând cu 7,6% faţă de perioada corespunzătoare din 2014, până la 4,2 miliarde de euro, în timp ce importurile au totalizat 4,16 miliarde euro, un plus de 17,3%.

‘Excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din primele nouă luni ale anului 2015 a fost de 31,1 milioane de euro, în scădere puternică faţă nivelul de 349,6 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă din 2014. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 4,2 miliarde de euro, cu 297,1 milioane de euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2014, iar importurile, în sumă de 4,16 miliarde de euro, au crescut în ritm mai intens, depăşind cu 615,6 milioane de euro valoarea consemnată în primele nouă luni din 2014’, arată MADR.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României. Astfel, în primele nouă luni din anul 2015, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 63%, iar achiziţiile din statele membre au deţinut o pondere de 80,8%.A