Irimescu: Proiectul de lege privind reglementarea cercetării agricole ar putea fi adoptat în septembrie

‘Dacă proiectul de lege va fi acceptat – şi staţiunile de cercetare l-au susţinut sută la sută şi producătorii la fel – practic în luna septembrie vom putea adopta proiectul de lege privind cercetarea agricolă. Ar trebui ca în cel mai scurt timp să îl aprobăm în Guvern şi să-l transmitem în septembrie la Parlament’, a precizat Irimescu, la finalul unei întâlniri cu producătorii agricoli şi reprezentanţii din cercetare.

În ceea ce priveşte finanţarea prevăzută pentru cercetarea agricolă, ministrul Agriculturii a subliniat că noua lege va conduce la dublarea bugetului actual prevăzut cercetării în anul 2017, până la circa 200 de milioane de lei.

‘Anul acesta noi am avut 25 de milioane de lei pe plan sectorial, la care am mai adăugat 75 de milioane de lei în buget, dar aceşti bani nu i-am putut acorda efectiv din cauza unei prevederi legislative. Ca buget am avut 100 de milioane şi practic la anul ar trebui să se dubleze această sumă ca să acoperim toate necesităţile cercetării. Sigur, gradual, ar trebui să investim mult mai mult, ca în 2-3 ani să se schimbe radical situaţia din cercetare’, a spus şeful MADR.

Noul proiect de lege privind reorganizarea sectorului de cercetare agricolă prevede înfiinţarea unei agenţii naţionale de management pentru cercetare- dezvoltare agricolă, în subordinea MADR, prin care cercetarea din România va fi finanţată corespunzător, astfel încât în domeniu să poate fi atraşi cât mai mulţi tineri.

‘Astăzi am avut două runde de discuţii pe baza proiectului de lege privind reorganizarea cercetării agronomice din România. Ne-am întâlnit cu reprezentanţii staţiunilor de cercetare şi cu reprezentanţii producătorilor agricoli şi conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti (ASAS). În principiu, am avut o discuţie acum 6 luni cu premierul Dacian Cioloş în care am stabilit ca ASAS să rămână for de consacrare ştiinţifică, iar cercetarea agronomică din România să fie finanţată corespunzător şi să reuşim să anulăm datoriile. Vă reamintesc că s-au mai anulat de două ori datoriile ASAS-ului şi ale institutelor şi staţiunilor de cercetare şi s-a ajuns iar la o datorie de aproape 200 de milioane de lei. Din păcate, cercetarea agricolă românească este în colaps’, a arătat oficialul MADR.

Potrivit sursei citate, cercetătorii din România au salarii între 1.000 şi 1.400 de lei pe lună şi în aceste condiţii, ‘la salariul minim pe economie, nu se mai poate aştepta la performanţe’.

‘De la 3.000 de cercetători în anii ’90 am ajuns la 300 şi ceva. În ceea ce priveşte situaţia terenurilor, de la 110.000 hectare s-a ajuns să mai fie în cercetare doar 30.000 de hectare şi, ceea ce este preocupant, este faptul că cercetarea nu reuşeşte să vină cu soluţii pentru a oferi fermierilor noştri soiuri reziste la secetă, să ofere tehnologii noi cu un consum redus de energie. Recent, am fost în Argentina şi acolo s-a trecut la tehnologii de însămânţare direct în mirişte cu un consum de 2,8 litri pe hectar faţă de 80 cât este practic în România şi în alte state. Tehnica modernă trebuie să-şi spună cuvântul şi în agricultură. De aceea, în urma discuţiei cu premierul am decis să prezentăm un proiect de lege prin care să stabilim o unitate de gestiune de management al cercetării’, a adăugat ministrul.

În acest context, este vorba despre crearea unei agenţii care să preia partea de cercetare de la ASAS, iar aceasta să rămână for de consacrare ştiinţifică, însă în CA se vor regăsi reprezentanţi ai MADR, ASAS, MECS, dar şi fermieri.

‘Vrem să asigurăm o finanţare corespunzătoare pentru a permite tinerilor să vină în cercetare, pentru că cercetătorii noştri se apropie de vârsta pensiei, iar tinerii foarte buni părăsesc sectorul şi de multe ori ţara. (…). Cercetarea ar fi cea mai în măsură să ofere sprijinul necesar pentru introducerea inovării în agricultură. S-a ajuns la o anumită limită în ceea ce priveşte randamentele la hectar. Avem nevoie, de asemenea, de soluţii moderne pentru irigat. Ştim că sistemul de irigaţii din România se bazează pe metoda veche de pompare a apei din Dunăre. Nu e normal ca să lăsăm apa să ajungă în Dunăre şi după să o pompăm înapoi în sistemul de irigaţii. Deci, este nevoie de soluţii moderne pe care cercetarea trebuie să le ofere producătorului român. Astfel, s-a ajuns ca foarte multă parte din sămânţa utilizată în România să provină din străinătate, dar ne-am dori ca institutele din România să ofere material genetic de foarte bună calitate. Avem probleme şi în sectorul ovinelor. România, deşi este printre primii producători de ovine din UE, nu reuşeşte să iasă pe piaţa europeană pentru că rasele noastre nu sunt specifice pentru carne şi, practic, nu este acceptată de consumatorul european. În aceste condiţii, suntem forţaţi să ne adresăm ţărilor arabe, cu animalele în viu’, a completat Irimescu.

De asemenea, proiectul de lege prevede crearea unor institute de ramură care să regrupeze staţiunile de cercetare şi, din discuţiile cu producătorii, a rezultat crearea unor institute regionale ‘pentru a nu coordona un institut din nordul ţării, staţiuni din sudul ţării’.

Ministrul Agriculturii a prezentat marţi, în cadrul dezbaterilor referitoare la problemele actuale din cercetarea agricolă românească, soluţiile de redresare ale sectorului prin proiectul de Lege privind unele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 45/2000 privind organizarea şi funcţionarea ASAS ‘Gheorghe Ionescu – Siseşti’ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.