Irimescu: Riscul de infringement pe Legea de comercializare a produselor alimentare se menţine în cazul României

‘Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (…) Ştiţi bine că infringementul se aplică după doi ani de discuţii. În condiţiile în care viitorul Parlament intenţionează se amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluţie optimă în care să se evite orice infringement. Legea se aplică în momentul de faţă, dar nu funcţionează integral pentru că nu sunt normele de aplicare’, a precizat Irimescu.

Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Întrebat de ce a lăsat moştenire succesorului său această lege, şeful MADR a precizat că şi în condiţiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcţiona ‘pentru că suntem în plină iarnă şi nu avem cantităţile de produse necesare de la producătorii români’.

‘Oricând trebuie să ai un început, chiar dacă până se reglementează lucrurile mai durează. Noi ne-am respectat termenele. Este important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această HG. Ne-am făcut datoria, că nu se va aplica efectiv… oricum la ministerul acesta va fi un nou ministru, care le moşteneşte şi le va publica. Dacă eu eram ministru, până în 15 ianuarie le adoptam. Sunt sigur că mi-am făcut datoria’, a adăugat Irimescu.

Acesta a oferit nişte explicaţii legate de definiţia europeană a lanţului scurt, care, dacă ar fi luată ca atare, ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul.

‘După definiţia europeană a lanţului scurt, înseamnă că înlăturăm dintre consumator şi producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul – şi atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forţat puţin lucrurile şi, în definiţia din lege, lanţul scurt este produsul realizat la nivel local şi regional şi de aici dificultatea în relaţia cu Comisia Europeană şi discuţii cu riscul de infringement’, a spus ministrul.

Potrivit sursei citate, în momentul în care s-a adoptat legea şi s-a aplicat, mai puţin măsura cu 51% produse din lanţul scurt, comercianţii din România au delegat o firmă de avocatură pentru a redacta nemulţumirile lor.

‘Acestea vizau termenul de rambursare de 7 zile la produsele proaspete, de 30 de zile la celelalte produse, problema cu 51% produse româneşti la raft şi alte două chestiuni. Comisia Europeană a solicitat clarificări MADR, pe care noi le-am dat, pe toate cele patru puncte. În final au acceptat explicaţiile, dar au spus că există un punct la care sunt de clarificat mai multe aspecte şi au avut dubii vizavi de acel 51% din lanţul scurt. Deci, este vorba că se interpretează într-un fel sau altul lanţul scurt’, a explicat Irimescu.

Pe de altă parte, şeful MADR a afirmat că la Consiliul desfăşurat la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, în concluzii se regăsesc indicaţii clare prin care se recunoaşte că la nivel european sunt comercianţi care aplică practici comerciale neloiale.

Întrebat dacă ştie cine va fi succesorul său la MADR, Irimescu a răspuns: ‘Nu ştiu cine va fi succesorul meu, dar preşedintele Liviu Dragnea a spus că va fi cineva din PSD’.

‘Nu am de unde să ştiu dacă se întoarce Daniel Constantin. Orice este posibil în politică’, a adăugat el.

Surse din zona agricolă au vehiculat numele lui Paul Stănescu, preşedintele organizaţiei PSD Olt.

Produsele alimentare proaspete, dar şi cele congelate şi procesate vor intra pe lanţul scurt de aprovizionare, care implică relaţii comerciale între furnizor, un singur comerciant şi consumatori, potrivit proiectului de HG care stabileşte normele metodologice pentru Legea 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR.

Proiectul de act normativ prevede că furnizorul din lanţul scurt de aprovizionare este, după caz: fermier, fermier şi o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea şi/sau depozitarea produselor; fermier şi o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea şi/sau depozitarea şi procesarea produselor menţionate. Comerciantul din lanţul scurt de aprovizionare este persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile prezentei hotărâri se aplică pentru filiera de produs carne (specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, peşte); pentru ouă (toate categoriile); pentru filiera de produs legume (categorii: cartof, fasole boabe, fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, ţelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveţi, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roşie, broccoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdeţuri şi aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat şi praz); pentru fructe (categorii: camere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură şi alune); pentru mierea de albine (toate sortimentele de miere); pentru filiera de produs lapte (toate produsele lactate); pentru produse de panificaţie (toate tipurile de pâine şi produse de panificaţie).

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a deschis vineri ‘Târgul de Crăciun’. Evenimentul va avea loc în curtea instituţiei, în acest weekend, între orele 10:00 – 18:00. La târg, vizitatorii vor putea găsi produse agroalimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă.

Ulterior, şeful MADR a prezentat un bilanţ al activităţii pe anul 2016.