Irlanda renunţă la controversata schemă de evitare a plăţii taxelor

Aceasta a permis unor mari firme multinaţionale, cum ar fi Facebook, Google şi LinkedIn, să-şi mute legal profitul imens din Irlanda în ţări considerate paradisuri fiscale.

Schema de taxare nu va mai fi accesibilă noilor solicitanţi din 2015 şi va fi retrasă până în 2020, a anunţat Michael Noonan în Parlamentul de la Dublin, cu prilejul prezentării bugetului pe 2015. „Double Irish” exploatează diferenţele internaţionale în reglementările privind rezidenţa fiscală a companiilor.

În viitor, toate companiile înregistrate în Irlanda trebuie să aibă rezidenţa fiscală în această ţară, a declarat ministrul irlandez de Finanţe. Acesta a adăugat că taxa pe companii, de 12%, una dintre cele mai reduse din Europa, nu va fi modificată. Menţinerea acestei taxe a ajutat Irlanda să atragă companii cum ar fi LinkedIn şi Airbnb Inc şi să-şi păstreze economia pe linia de plutire după colapsul imobiliar.

Mecanismul „Double Irish” permite companiilor să colecteze profiturile prin subsidiarele lor irlandeze – deseori cu operaţiuni reale şi angajaţi în ţară. Acele unităţi expediază acele profituri prin redevenţe şi alte plăţi către o a doua subsidiară irlandeză, cu sediul într-un paradis fiscal, cum ar fi Bermude, Grand Cayman sau Isle of Man.

Luna trecută, publicaţia americană „Wall Street Journal” a anunţat că Apple ar putea fi acuzată de Comisia Europeană că a beneficiat de ajutoare de stat ilegale din partea Irlandei, potrivit concluziilor preliminare ale anchetei derulate de Executivul comunitar asupra practicilor agresive ale anumitor companii multinaţionale.

Ancheta Comisiei Europene vizează două acorduri fiscale încheiate între grupul american şi autorităţile irlandeze, datând din 1991 şi 2007, şi care pot fi catalogate drept ajutoare de stat ilegale. Şi publicaţia britanică „Financial Times” susţine că Apple a încheiat mai multe acorduri secrete cu autorităţile irlandeze care permit companiei americane să plătească taxe mai mici de 2%.

Însă Apple, care operează în Irlanda încă din anii 1980, susţine că acordurile sale cu Irlanda nu au încălcat nicio lege. „Nu a existat niciun acord special, nu a existat niciodată ceea ce ar putea fi considerat drept ajutor de stat”, susţine directorul financiar de la Apple, Luca Maestri.

Deşi decomandată Executivul comunitar nu are o estimare cu privire la sprijinul de stat ilegal de care a beneficiat Apple, se estimează că acesta ar putea să se ridice la mai multe miliarde de euro.

Irlanda a finalizat cu succes, în decembrie 2013, programul de asistenţă financiară internaţională, îndeplinind toate ţintele fiscale stabilite cu reprezentanţii Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional. În ianuarie, Irlanda a revenit furtunos pe pieţele financiare, înregistrând o cerere record pentru prima emisiune de obligaţiuni, după ieşirea din programul de asistenţă financiară. Investitorii au făcut oferte de peste 14 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) pentru obligaţiunile guvernamentale pe zece ani, de aproximativ trei ori mai mult decât valoarea bondurilor, de 3,75 miliarde de euro.

Guvernul de la Dublin a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei în 2015 de la 3,6% la 3,9% şi se aşteaptă la scăderea deficitului bugetar la 2,7% din PIB anul viitor, sub ţinta stabilită cu UE, de 2,9% din PIB.