Isărescu a ajutat leul, iar acum nu a mişcat mai mult dobânda pentru ca el să nu se aprecieze prea mult. Unde văd economiştii cursul leu-euro în prima jumătate din 2023

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei: „Consider că am făcut bine că nu am lăsat leul să se deprecieze. Nici nu am forţat lucrurile şi am reuşit menţinerea cursului de schimb fără pierderi de rezervă valutară. Rezerva chiar a crescut. Doar în primăvara anului trecut am intervenit pe curs de două trei ori”.

Isărescu arată că la ora actuală a ajuns şi cu dobânda de politică monetară aliniată cu cea practicată de ţările din grupul care au oprit momentan creşterea dobânzii: Polonia, Cehia, Ungaria. Guverantorul BNR spune totuşi că situaţia dobânzii nu este neapărat bătută în cuie, că evoluţiile viitoare depind foarte mult de contextul extern, de evoluţia inflaţiei, de preţurile şi subvenţiile la energie, etc.

„Nu spunem că nu vom mai mişca dobânda. Depinde!”, spune Isărescu precizând că la ora actuală nu doar România, ci multe ţări din lume se află acum într-o postură inedită: să reuşească reducerea inflaţiei utilizând dobânzi real negative. „La o inflaţie de 15% şi o dobândă de 7%, dacă am mai creşte dobânzile s-ar aprecia prea mult cursul leului şi asta ar genera riscuri”.

Care sunt riscurile unui leu puternic? Economiştii apreciază că până la final de iunie costul unui euro va fluctua între 4,9 şi 4,95 lei

“Avem deficit de cont curent de aproape 10% (n.r.-din PIB), este măricel. Când ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o asemenea situaţie. Deocamdată deficitul de cont curent este bine finanţat în principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, participaţii de capital, investiţii străine directe şi absorbţia de fonduri europene. Avem o problemă de fond, deficitul structural fiind mare”, a explicat Isărescu.

Aşa cum explică şi Adrian Codîrlaşu, vicedpreşedinte CFA România şi al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari, „o apreciere prea puternică a leului faţă de euro ar pune practic gaz pe foc în problema deficitului de cont curent deja foarte mare.” Pe 15 februarie cotaţia euro leu a fost de 4,8993, leul aflându-se într-un proces de apreciere minoră faţă de euro, dar constantă în ultimele săptămâni.

Influxurile de capital şi lichiditatea crescută deja apreciază leul

Codîrlaşu arată că procesul de apreciere al monedei naţionale se datorează în mare parte influxurilor de capital. „Zilele acestea există o lichiditate crescută în piaţa interbancară generată de influxurile de capital, fie că este vorba de investiţii străine directe, fie de tranzacţii generate de nevoia investitorilor de a cumpăra titluri de stat. Toate acestea au la bază inflaţia care a fost mai mică decât aşteptările, creşterea economică de asemenea peste aşteptări, precum şi unui optimism, un apetit general pentru risc al pieţelor. În acest context, eu cred că vom avea în prima jumătate a anului fluctuaţii ale cotaţiei leului cuprinse între 4,9 şi 4,95 lei pentru un euro”.

Potrivit Raportului asupra Inflaţiei realizat de BNR, pe ansamblul trimestrului IV 2022, leul s-a depreciat în raport cu euro cu 0,3 la sută în termeni nominali și s-a apreciat cu 2,6 la sută în termeni reali. Față de dolarul SUA, acesta s-a apreciat cu 6,6 la sută în termeni nominali și cu 9,7 la sută în termeni reali, în condițiile în care valoarea monedei americane a scăzut semnificativ în raport cu euro. Din perspectiva variației anuale medii a cursului de schimb consemnate în trimestrul IV 2022, leul și-a crescut ușor aprecierea în raport cu euro și și-a diminuat semnificativ deprecierea față de dolar, concluzionează BNR.