Isărescu: Prin BNR, statul a beneficiat de lichidități de 8,3 mld. lei. Dobânzile mari sunt consecinţa necesarului de finanțare

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, precizează că asigurarea lichidității necesare finanțării economiei reale şi a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră a BNR. Astfel, „în condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, BNR a efectuat noi operațiuni repo pe baze bilaterale (așa cum este prevăzut în Regulamentul nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili – art. 9) stocul mediu zilnic al acestor operațiuni situându-se în perioada 15 mai – 15 iunie la circa 7 mld. lei. De asemenea, s-a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie 2020, la peste 3,8 mld lei”, spune guvernatorul.

Conform prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menționat anterior, operațiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Opțiunea BNR pentru operațiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanțare și de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condițiile prevenirii volatilității excesive a cursului de schimb al leului şi a deprecierii ne-necesare a monedei naționale.

Această abordare a permis finanțarea fluentă a cheltuielilor statului și economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă și relativa stabilizare a cursului de schimb al leului – realităţi ce au devenit evidente în ultimele săptămâni. Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanțe în valoare totală de circa 8,3 mld. lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanțare adecvată a necesităților bugetare.

„Ratele de dobândă de pe piața monetară și-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populație și pentru companii/firme (cotația ROBOR 3M, utilizată ca referință pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au continuat mișcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie”, precizează Isărescu.

Ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecința şi nu cauza situației economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanțarea datoriei publice. „Aceste realități dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agențiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferențiere şi ele nu pot fi desconsiderate”, precizează guvernatorul..

După cum arată declarația guvernatorului, „pentru perioada următoare rămânem în limitele acestor orientări de politică monetară. Riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevedem țin, evident, de evoluțiile în planul sănătății publice. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm și să actualizăm evaluările noastre și vom canaliza măsurile în direcția furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menținerea stabilității financiare, precum și cu continuarea unei tendințe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar”.

Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ține cont de aceste situații în continuă mișcare. Tot în sens preventiv, am agreat cu Banca Centrală Europeană o linie repo pentru a se furniza BNR lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncționalități la nivelul piețelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional și internațional s-ar amplifica semnificativ.