‘De ce noi aici la Banca Naţională suntem preocupaţi de istorie? Este o întrebare bună. Pentru că istoria este parte fundamentală a culturii generale, iar cultura generală este un fundament solid al culturii financiare care se înscrie în atribuţiile Băncii Naţionale’, a precizat Isărescu la dezbaterea asupra lucrării ‘Istoria restaurării Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeş (1863-1886)’, autor fiind prof. ing. Nicolae Şt. Noica.
Acesta a precizat că la Banca Naţională este cultivată istoria prin mai multe canale, dar două au semnificaţii mai puternice: lansarea de emisiuni numismatice dedicate unor evenimente din istoria naţională şi dezbaterea de cărţi sau lucrări de referinţă.
Isărescu a menţionat faptul că instituţia a lansat miercuri, în circuitul numismatic, un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat) şi o monedă din tombac cuprat, dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea bisericii mânăstirii Curtea de Argeş.
Guvernatorul BNR a făcut referire la o povestire din cadrul lucrării dezbătute referitoare la organizarea de licitaţii.
‘Mă opresc la un simplu detaliu, ca să zic aşa, o simplă povestire. Noica spune despre licitaţiile care se ţineau atunci. Ca şi acum, toate erau cu cântec. Au fost câştigate precum licitaţiile privind acoperişul. Acoperişul a fost câştigat de o firmă străină. Am înţeles că au apărut contestaţii, contestatarii mai ales din ţară. Şi s-a contestat puternic, nu numai tabla de pe acoperiş, ci întreaga lucrare. Dânsul spune cam aşa: furioşi că au pierdut licitaţiile şi nu ţinea cu străinii, că nu ţine cu străinii spune un adevăr, au tunat şi fulgerat că restaurarea va fi eliminat semnificaţiile artei bizantine, înlocuite cu accente reci, occidentale. Dar cu toate criticile protestatarilor, îndreptăţite sau neîndreptăţite, măreţia arhitecturală şi bogăţia monumentală este prezentă. E ceea ce vedem în prezent la Curtea de Argeş’, a precizat Mugur Isărescu.