Isărescu: BNR a limitat variaţiile cursului valutar. Un curs liber ar fi fost între 4 şi 5 lei/euro

Pentru a balansa volatilităţile mari ale fluxurilor de capital, care au un impact puternic asupra unei economii ca cea a României, banca centrală a acţionat cu trei „tampoane”: controlarea cursului valutar, utilizarea rezervei valutare pentru cumpărări şi vanzări de valută, dar şi admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară.

Guvernatorul a comparat volatilităţile fluxurilor de capital cu un tsunami, care nu se observă când marea este adâncă, „dar la mal valul devine devastator”.

„Din această cauză – şi nu fac decât să mă repet – noi (BNR – n.r.) am avut o combinaţie de politică monetară care n-a fost deloc ortodoxă, adică având în vedere amploarea acestor intrări-ieşiri de capitaluri pe care n-ai cum să le controlezi, am acţionat cu toţi cei trei factori sau cele trei tampoane în acelaşi timp: am lăsat şi cursul să aibă o anumită variabilitate, flexibilitate, dar nu foarte mare pentru că, dacă am fi lăsat un curs total liber, probabil că mişcarea lui s-ar fi dus între 4 şi 5 lei/euro ca să atenueze aceste intrări şi ieşiri de capital. Şi ştim care este sensibilitatea şi a publicului şi a întreprinderilor legată de evoluţia cursului de schimb şi, în consecinţă, am căutat să limităm mişcările de curs care ar fi fost determinate de aceste intrări-ieşiri de capitaluri”, a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă, în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Un alt tampon utilizat de BNR au fost rezervele valutare, pe care le-a utilizat pentru a cumpăra şi a vinde valută astfel încât intrările şi ieşirile de capital să nu se reflecte în totalitate pe piaţa valutară şi să determine mişcări de curs.

„De aceea, observaţi că şi variaţiile rezervei valutare a băncii naţionale au fost destul de mari, în ultima lună au crescut cu un miliard şi ceva de euro. Nu ne-am temut să avem creşteri sau scăderi de un miliard în rezerva valutară, cu toate că şi aceasta poate să trezească suspiciuni. Avem o rezervă suficient de mare şi considerăm că utilizarea ei în mod activ poate să fie folositoare dacă o faci inteligent”, a precizat Isărescu.

El a adăugat că al treilea instrument utilizat de banca centrală a fost admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa moentară.

„Deci am împărţit povara, ca să spunem aşa, între curs, dobândă şi rezerva valutară, nu prea ortodox, ca să fiu delicat cu noi înşine. Discuţii au fost în cadrul Consiliului de Administraţie privind acest mix, s-a discutat şi cu echipa FMI. Cred eu că pentru o perioadă extrem de tensionată, cum a fost cea de după 2008-2009, şi pentru o ţară ca România, dacă lăsam cursul liber şi aceste variaţii de fluxuri de capital ar fi acţionat numai asupra cursului, nu ştiu dacă am fi putut ţine lucrurile sub control. (…) Nu puteam să ne asumăm un asemenea risc să lăsăm numai cursul să balanseze fluctuaţiile intrărilor şi ieşirilor de capital”, a mai spus guvernatorul BNR.

Banca centrală preconizează că volatilităţile fluxurilor de capital prognozăm vor exista şi în continuare, din cauza situaţiei în economia mondială.