Isărescu: BNR are mandatul de a pregăti intrarea României în zona euro

„Este un consiliu în care se îmbină continuitatea cu noutatea, se îmbină tinereţea cu experienţa şi cred că – uitându-mă la formatul consiliului – acest nou consiliu va depune toate eforturile, va depune întreaga capacitate profesională pentru îndeplinirea mandatului care este încredinţat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Băncii Naţionale, dar aş adăuga, aşa cum am spus şi ieri în cadrul comisiilor de specialitate, că avem şi un mandat nou, hotărât prin programul de aderare la zona euro, la care BNR, împreună cu Guvernul, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu Academia Română, cu sprijinul Preşedinţiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregătirea intrării României în zona euro. Avem un mandat aş spune ambiţios, cu multe provocări, dar ne vom depune întreaga capacitate pentru a-l duce la bună îndeplinire”, a arătat el, într-o declaraţie acordată presei, la Palatul Parlamentului.

În ceea ce priveşte fostul CA, Mugur Isărescu a precizat că acesta a fost „un consiliu de profesionişti, un consiliu de patrioţi şi un consiliu de oameni pragmatici, care au răspuns în mod concret la diversele provocări” în faţa cărora s-a aflat.

Întrebat cum îşi explică susţinerea din partea PSD, în condiţiile criticilor aduse Guvernului, Isărescu a replicat că este datoria BNR să atragă atenţia asupra riscurilor unor decizii.

„Aceasta este treaba BNR, să arate care sunt riscurile unei decizii şi împreună cu Guvernul să găsim soluţiile cele bune”, a spus el.

Camera Deputaţilor şi Senatul au numit miercuri, în şedinţă comună, membrii Consiliului de Administraţie al BNR. Votul a fost secret, cu buletine. În favoarea lui Mugur Isărescu au votat 300 de parlamentari, iar împotrivă 15. De asemenea, numărul de voturi înregistrate împotriva celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR a fost de maximum 14.

Luni, preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, şi preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au anunţat, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că îl susţin pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat de guvernator al BNR.

“Obiectivul nostru, al acestui Consiliu de Administratie al BNR, este sa adoptam moneda euro in perioada acestui mandat si o convergenta reala fata de zona euro”, a spus Isărescu în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament care au avut loc pe 2 iulie 2019, scrie bancherul.ro.

Guvernatorul a subliniat insa ca obiectivul de aderare la zona euro trebuie atins printr-o colaborare intre BNR si Guvern, adica intre politica monetara si cea fiscala, astfel incat sa se ajunga la o convergenta a puterii de cumparare de la un nivel al PIB pe cap de locuitor de 65% din media EU in prezent la 75% in momentul aderarii la zona euro, fara dezechilibre macroeconomice si printr-o mai mare uniformizare a discrepantelor de dezvoltare dintre zonele tarii, conform bancherul.ro.

Pentru acest lucru, a spus Isarescu, este nevoie de o crestere economica peste media europeana, insa fara dezechilibre macroeconomice, care pot determina BNR sa inaspreasca politica monetara, pentru a combate inflatia, afectand astfel cresterea PIB-ului, cum se intampla in prezent.

“Filosofia fostului si actualului Consiliu de Administrare al BNR este o aborare echilibrata, pentru atingerea stabilitatii preturilor si a celei financiare. Ne intereseaza o cresere economica de durata, pentru convergenta cu zona euro”, a precizat Isarescu.

E greu de crezut insa ca Romania, care se confrunta in prezent cu dezechilibre macroeconomice, cauzate de strategie de crestere economica prociclica, prin stimularea consumului, in timp ce dezvoltarea infrastructurii si atragerea de fonduri europene avanseaza lent, va putea ca de anul viitor sa intre, pentru o perioada de doi ani, in mecanismul cursului de schimb (EMR II), care presupune un curs stabil, fata de unul destul de fluctuant in prezent, astfel incat sa poata adopta moneda euro din 2024.

Pe de alta parte, Romania este presata de concurenta sa grabeasca adoptarea euro, dat fiind ca Bulgaria si-a stabilit deja o tinta de aderare la Euro mai apropiata, anul 2022, ceea ce ar putea dezavantaja tara noastra, daca vecinii din sudul Dunarii vor reusi, cu toate ca Ungaria si Polonia, care au guverne nationaliste, anti-europene, nu se grabesc sa adopte prea curand moneda euro.

De altfel, Mugur Isarescu ne-a comparat destul de des in ultimul timp cu bulgarii, si a facut-o si astazi in Parlament, incercand sa sublinieze, de fapt, ca nu trebuie sa ne comparam cu ei, intrucat noi avem o politica de curs valutar diferita, si anume una flexibila, ca ungurii, polonezii si cehii, in timp ce bulgarii au consiliu monetar, adica un curs fix raportat la euro.

Ceea ce, subliniaza guvernatorul BNR, a facut ca Romania sa obtina o crestere economica mai mare si sa recupereze mai rapid decalajul fata de UE.

“Daca luam ca baza anul 2000, cand practic s-a negociat intrarea Romaniei in UE in 2007, convergenta reala PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cuparare era 29% din media UE, iar in prezent a ajuns la 65%. Bulgaria era la fel ca noi in 2000 si ajuns la doar 49% in prezent, deci progresele din politica monetara flexibila, in combinatie cu politica Guvernului de crestere, a dat roade”, a spus Isarescu.

Greu de spus insa daca politica de curs valutar flexibil a fost principalul motiv pentru dezvoltarea mai rapida a tarii in ultimii ani. Mai bine ar fi insa ca noi sa ne comparam cu tari mai mari si cu potential asemanator cu al Romaniei, precum Ungaria sau Polonia, unde salariile si nivelul de trai sunt duble fata de ale noastre, nu cu Bulgaria, o tara mult mai mica.

Isarescu a subliniat importanta unui echilibru intre politicile fiscale si economice ale Guvernului cu politica monetara a BNR:

“Inerent apar si conflicte, insa in toate comunicatele, BNR a vorbit de un mix coerent intre politica monetara si cea economica, un echilibru intre ceea ce face BNR si ceea ce face Guvernul. Noi suntem independenti politic si lucram cu orice guvern il da tara. In anumte momente, politica monetara poate contrabalansa o politica economica prociclica, dar de la un moment incolo, daca se apasa prea mult pedeala politicii monetare, aceasta poate duce la efecte adverse. Urmarim, de aceea, ca mixul de politici sa fie cat se poate de echilibrat”, a spus guvernatorul BNR.

Trecerea la euro nu inseamna doar inlocuirea leului cu euro, ci si un nivel de trai apropiat

Isarescu a mai spus ca trecerea la euro este un proces complex si cu multe capcane. El a subliniat ca trecerea la euro nu inseamna o simpla inlocuire a leului cu monea euro, ci atingerea unui nivel de trai apropiat de cel din tarile aflate in zona euro.

“Tentatia este sa ne grabim, am observat acuze ca nu grabim procesul, insa filosofia noastra este ca trecerea la moneda euro sa se faca printr-o foarte buna programare. Motivul este ca zona euro inseamna convergenta a nivelului de trai, ca cei care fac parte din club sa fie la un nivel apropiat de dezvoltare si bine pregatiti, fara dezechilibre macro majore. E gresit ca zona euro te ajuta daca esti nepregatit, cu decalaje mari de dezvoltare economica. Dimpotriva, adoptarea euro poate accentua dezechilibre, cum a fost cazul Greciei, poate reprezenta o criza in UE”, a spus Isarescu.

El a facut si o comparatie intre bugetele diferite ale UE disponibile pentru tarile membre si cele ale Statelor Unite: “bugetul federal al SUA reprezinta 20%, fata de doar 2-3% in UE, deci daca exista un nivel mare de disparitate dintre tari, e un pericol apartenenta la zona euro”.

Obiectivele programului de trecere la euro

Mugur Isarescu a detaliat obiectivele programului de trecere la euro:

1. Coerenta intre politicile macroeconomice: consolidarea fiscala face parte din coerenta si in general buna colaborare intre cele doua politici (economice si monetare). BNR a subliniat ca nu exista alternativa viabila la acest mixt, mai ales cand sunt provocari electorale. Stim ce inseamna cand avem derapaje.

2. Grad minim de convergenta reala: noi suntem la 64%, alte tari au intrat in zona euro la 70%, deci nu mai avem foarte mult de mers. Bulgaria va intra la un nivel mai scazut, dar are un sistem cu consiliu monetar cu curs fix, la care singura alterativa este zona euro. Noi ne putem compara cu Ungaria, Polonia, Cehia. Slovenia, Slovacia, tarile baltice au fost tari mici care au intrat pana acum in zona euro. PIB-ul din Bucuresti si Ilfov e apropiat de cel din Berlin si peste cel din Lisabona, deci poate intra si maine in zona euro, problema e cu alte regiuni ale tarii subdezvoltate.

Indicatorul de convergenta a nivelului de trai de 75% fata de media europeana este obiectivul pentru momentul trecerii la euro. Alte tari sunt mai ambitioase: Ungaria vrea 90%, in Polonia obiectivele sunt si mai ambitioase, usor fanteziste, ei spun ca intra cand nivelul de trai e ca in Germania.

Cred ca programul de aderare la euro aflat in dezbaterea publica este realist. Pe de o parte trebuie indeplinite crieriile nominale, precum inflatia, deficitele, dobanzile, pe de alta parte, un grad ridicat de convergenta, de PIB/locuitor, stabilit la 75%.

3. Problema e cum va contribui BNR ca Romania sa aiba o crestere mai mare decat UE, si nu trebuie sa ne bucuram daca in UE cesterea e mai slaba, ci cum aiguram convergenta reala in conditiile mentinerii convergentei reale, adica dezechilibrele sa scada.

Dezechilibrele Romaniei in prezent nu sunt majore, de exemplu deficitul de cont curent urca spre 5% din PIB, dar in niciun caz 14% ca in anul de gratie 2008. Deficitul bugetar, in jurul a 3% din PIB, e o problema, in conditii de crestere economica ridicata, este o politica fiscala prociclica, iar adoptatrea monedei euro este si princiul ca vara iti faci sanie si iarna car. Dar deficitul bugetar nu e nici la nivelul lui 2008, can era 7-8%.