‘Perspectiva unei rate a inflaţiei apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca aceste decizii de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite’, a precizat guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, un mix echilibrat de politici macroeconomice, accelerarea reformelor structurale şi păstrarea corelaţiei dintre productivitate şi salarii, coroborate cu o intermediere financiară sustenabilă şi o remunerare corespunzătoare a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti în cadrul procesului de convergenţă cu UE, scrie Agerpres.
Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze că trebuie să ţinem cont şi de contextul internaţional şi în special european. ‘Avem cam peste tot în lume, în Europa dar şi în ţările vecine, dobânzi nominale scăzute, sensibil mai scăzute decât la noi şi, în multe cazuri, dobânzi reale negative. Din acest motiv am ţinut să menţionăm că, şi cu această scădere (de dobândă – n.r), având în vedere că trei – patru trimestre vom avea o rată a inflaţiei în jur de zero, rata reală a dobânzilor în România se menţine nu doar pozitivă, dar aş spune în parametrii pe care i-am avut până acum . Noi avem în modelul nostru o rată reală în jur de 1,5 – 2%. Nu o ţintim, dar o presupunem ca fiind rezonabilă’, a explicat Isărescu.
El a mai spus că s-a luat în calcul şi impactul deciziilor asupra cursului de schimb, dar dobânda care contează pentru mişcările de capital este cea de la facilitatea de depozit, care a rămas nemodificată, la 0,25%.
În rândul statelor Uniunii Europene, România are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară. În Ungaria, dobânda cheie este de 1,8%, în Polonia – 1,5%, în Cehia – 0,05% iar în statele din zona euro – 0,05%.