‘Banca Naţională realizează periodic teste de stres, folosind metodele pe care le foloseşte şi Autoritatea Bancară Europeană. Mai mult, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să deruleze, anul viitor, un exerciţiu de evaluare comprehensivă a activelor din sistemul bancar folosind integral metodologia europeană’, a explicat Isărescu, în cadrul unei conferinţe dedicate problemelor legate de creditele neperformante în regiune.
Potrivit acestuia, măsura face parte din setul de decizii care au contribuit şi continuă să contribuie la stabilizarea sistemului bancar şi reducerea ratei creditelor neperformante.
‘Au existat trei decizii critice esenţiale care au contribuit la stabilizarea situaţiei şi reducerea ratei creditelor neperformante fără să apelăm la soluţii de avarii de tip bănci proaste (bad banks) sau acordarea de garanţii sau ajutoare de stat’, a explicat Isărescu.
Prima astfel de decizie, în ordine cronologică, a fost iniţiativa Viena, cu cele două componente, Viena 1 care a reuşit să reducă substanţial dezintermedierea financiară, şi Viena 2, care s-a ocupat cu prioritate de problema creditelor neperformante în regiune, a precizat guvernatorul BNR.
A doua decizie a fost adoptată de BNR în 2013 şi a constat în evaluarea garanţiilor băncilor cu auditori independenţi, acţiune care se repetă anual. Aceasta a fost urmată de setul de reglementări implementat în 2014 de BNR prin care băncile au fost obligate să îşi cureţe portofoliile de credite neperformante.
Potrivit guvernatorului, dacă nivelul creditelor neperformante dintr-o bancă nu este cunoscut, dar este suspectat, creşte neîncrederea în acea bancă şi scade volumul creditelor acordate.
‘De aceea rolul unei evaluări cuprinzătoare a activelor şi a testelor de stres, în afară de evidenţierea unui eventual necesar de capital pentru bancă, constă în restabilirea încrederii în sistemul bancar, ceea ce este esenţial’, a subliniat Isărescu.
El a adăugat că o rată ridicată a creditelor neperformante înseamnă pentru bănci scăderea profitabilităţii (prin constituirea de provizioane şi costurile de recuperare), creşterea cerinţelor de capital, limitarea resurselor disponibile ale băncilor şi, implicit, limitarea capacităţii băncilor de a acorda credite noi. În plus, băncile cu un volum ridicat de credite neperformante au un acces mai greoi la finanţare.
Potrivit guvernatorului, în România, procesul de reducere a creditelor neperformante reprezintă un exemplu în regiune.
‘În cadrul vizitelor de monitorizare post program ale Comisiei Europene şi în cadrul consultărilor pe articolul IV cu FMI s-a desprins ideea că eforturile României de reducere a ratei creditelor neperformante pot constitui o experienţă demnă de analizat pentru ţările din regiune’, a mai spus Mugur Isărescu.