Isărescu: Creşterea economică de 4% atinge limita de potenţial. Trebuie stimulate investiţiile
„Nu trebuie să stimulăm consumul în proporţii care periclitează toate echilibrele macroeconomice atât de greu obţinute. În interpretarea noastră, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflată în creştere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi asta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil”, a declarat Isărescu într-un interviu publicat marţi în Revista 22.
El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o suită de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât „masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.
„Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gândim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se discută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea productivităţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, inovaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc”, a precizat guvernatorul.
Isărescu a explicat că avansul economic nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea cererii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin impulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când creşte la un nivel aproape de potenţial.
„Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după analize atente de impact, factorii care duc la creşterea investiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de locuri de muncă”, a mai spus şeful băncii centrale.
El a reiterat ideea că dimenisunea pachetului de măsuri fiscale prevăzute în Codul Fiscal este de proporţii prea mari, mai ales dacă sunt aplicate în acelaşi timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.
„Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în unanimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase măsuri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cumulat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o cifră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bugetar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agricultură”, a menţionat Isărescu.
Interviul intergral, în Revista 22