Isărescu: Avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă

„Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale, precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment, al percepţiei, inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente de pe această piaţă, inclusiv cele la nivel regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. Dar vedeţi, avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu şi la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă şi tot ce vrei. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, necesară, când se va întâmpla nu se va putea face doar prin deprecierea cursului de schimb şi am să revin pe chestia asta. Cred că nici nu e bine dacă ne uităm din ce e făcut dezechilibrul, pentru că dacă avem deficit fiscal de 4,4% şi deficit extern de 5,5% şi ştim bine noi specialiştii ecuaţia că deficitul extern e deficitul guvernamental, adică cel fiscal plus cel privat, neguvernamental, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%, deficitul privat, cu cursul de schimb?”, a explicat Mugur Isărescu.

El a precizat că deficitul extern al sectorului privat este finanţat autonom şi că trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă vrem reducerea deficitului extern, iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental.

„Încarcă povara finanţării deficitului (o depreciere a cursului – n.r.), avem povară mare a finanţării deficitului, la fel ca şi o majorare a dobânzilor. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecţia deficitului public şi aceasta nu se poate face dintr-o dată. Şi acest lucru trebuie să-l înţelegem”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul BNR afirmă că deprecierea, mai ales la nivelele moderate, consemnate în ultimii ani, de 2% şi ceva anul acesta şi de 3-5% în ultimii trei – patru ani, are mai degrabă rolul de a tempera presiunile de pe piaţă, de a evita formarea sau alimentarea altor dezechilibre şi a duce competitivitatea la un nivel acceptabil în condiţiile în care au crescut toţi factorii de producţie.

Ce s-a întâmplat ieri şi azi pe piaţa interbancară

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de  4,7788 lei/euro, 4,3394 lei/dolar, 5,6119 lei/liră sterlină, 4,3461 lei/franc elveţian. Euro a crescut puternic pe piaţa interbancară ieri seară (27.11.2019), depăşind pragul psihologic de 4,80 lei. Azi (28.11.2019), după ora 9.00, la 10 minute dupa deschiderea pieţei interbancare în România, leul a coborât uşor sub 4,8 lei, prag peste care a stat toată noaptea trecută, când BNR nu mai avea acces în piaţă. Înainte de ora 12, euro a scăzut şi mai mult şi a ajuns la 4,78 lei.

Economiştii şi dealerii din trezoreriile băncilor sunt de părere că tendinţa de depreciere a leului va continua şi chiar va începe să devină una relevantă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea cu privire la „atacurile de noapte” asupra leului. 

De ce îi este frică lui Mugur Isărescu de atacurile de noapte. Care a fost momentul care l-a speriat pe guvernator

„Nouă cel mai mult ne e frică de un atac noaptea. Şi asta s-a întâmplat atunci când s-a dus euro de la 4.72 la 4.76 lei!”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în timpul unor audieri în Parlament, în februarie, anul acesta. În mai multe conferinţe, guvernatorul BNR a explicat că atacurile de noapte sunt periculoase deoarece pot fi ordonate de pe pieţele externe, în special cele din America. Acest lucru s-a întâmplat în ianuarie, când, potrivit unor surse din piaţă, J.P. Morgan, una dintre cele mai mari bănci internaţionale, a început să posteze pe site-uri „Sell Romania!”. Isărescu a fost anunţat printr-un telefon primit noaptea şi probabil s-a intervenit pentru apărarea leului.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, a declarat pentru ECONOMICA.NET că „nu este nimic special, doar avem de-a face cu o tendinţă de depreciere!”. Trezorieri din băncile comerciale din România sunt de părere că tendinţa de depreciere a leului va continua. Explicaţia acestei deprecieri poate fi regăsită şi în anunţurile ministrului de Finanţe, Florin Cîţu, care a doua zi după ce a anunţat deficitul bugetar oficial la 4,3%, a revenit şi l-a crescut la 4,4%. În plus, „deprecierea leului este una dintre cele mai îndemână metode la ora actuală de a corecta deficitele”, a declarat pentru ECONOMICA.NET dealerul unei bănci comerciale.