Isărescu: Dacă am ţine în ţară rezerva internaţională, ea nu ar avea nicio valoare

‘Pentru că multă lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ţine aurul la Londra. Păi, aurul este parte din rezerva noastră internaţională. E rezervă internaţională. Nu e rezervă internă. Toată rezerva internaţională a unei ţări se ţine în exterior, că de-aia se numeşte rezervă internaţională. Cei 32 de miliarde de euro, 37 de miliarde echivalent de dolari, nu-i ţinem în ţară. Dacă i-am ţine în ţară nu ar avea absolut nicio valoare. Nu ar asigura stabilitatea. Îi ţinem în conturi în străinătate. Aşa se ţine’, a declarat guvernatorul BNR.

Isărescu a adăugat că poate ‘pare contraintuitiv’, dar ‘în momentul în care am ţine rezerva valutară în ţară, în primul rând am credita pe gratis, fără dobândă, ţările emitente de monedă ale monedei respective şi, în al doilea rând, nu am asigura convertibilitatea’.

Mugur Isărescu a subliniat şi că fiind ţinută în afară, rezerva poate să fie verificată în orice moment în sistemul de conturi.

‘Noi nu suntem crezuţi pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur şi care valorează patru miliarde de dolari, ş.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în ţară. Ei pot să fie verificaţi în orice clipă pe plan internaţional în sistemul de conturi. Aşa funcţionează economia mondială’, a menţionat Isărescu.

El a adăugat că rezerva de aur ar putea să fie adusă în ţară, dar atunci ar deveni rezervă internă.

‘Am vrut să atac acest subiect pentru că multe trăznăi se aud în societatea românească astăzi şi ele sunt vânturate, uneori, fără motiv’, a spus Guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a mai spus că după 1989 BNR a funcţionat aproape o jumătate de deceniu cu un nivel extrem de redus al rezervelor valutare.

‘În 1991, mai aveam 26 de milioane de dolari SUA în rezerva noastră. În 1993, (…), cu toate împrumurile de la Fond, ajunsesem la 42 de milioane de dolari rezervă medie. (… ). În prezent avem 32 de miliarde de euro, adică aproape 36 de miliarde de dolari. O creştere de o mie de ori. Păi, de-aia stă leul cum stă acum şi este stabil, pentru că în spate are, într-adevăr, după eforturi, o rezervă, comparativ cu trecut, formidabilă, o rezervă adecvată pentru stabilitatea cursului’, a susţinut Mugur Isărescu.

El a amintit şi de sfârşitul anilor ’90, respectiv de criza asiatică din toamna anului 1997, criza din Rusia din vara lui 1998 şi minicriza din America Latină din 1999, când România avea de rambursat, în 1999, un prim împrumut major luat din Japonia.

‘Am fost puşi într-o situaţie de criză de credibilitate. Pur şi simplu, creditorii noştri externi, înnebuniţi de diverse ştiri (…), au devenit mult mai precauţi în acordarea de noi credite ţărilor care erau percepute ca având un risc ridicat. Iar în România, datorită acelui vârf de plată din 1999, agenţiile de rating ne-au depunctat şi într-un mediu extern complet nefavorabil – după criza din Rusia urma cea din Ucraina, apoi şi cea din Bulgaria, toate trei ţări ortodoxe. Ştiţi cum se întâmplă în plan internaţional: ‘Păi de ce nu ar urma şi România acum?’ Fără niciun fel de corelaţie cu situaţia reală. Şi chiar am fost sfătuiţi să nu ne facem plăţile internaţionale, să încetăm plăţile’, a spus Mugur Isărescu.

El a adăugat că în acel context atât de dificil, nu numai că s-au făcut plăţile, dar s-a făcut şi reformă. ‘Aş putea spune că 1998, 1999 a fost punctul de cotitură’, a afirmat Guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a subliniat că după mai bine de un sfert de secol de la începutul tranziţiei se poate considera că societăţii româneşti îi sunt livrate în prezent de BNR cele trei aspect ale stabilităţii, respectiv stabilitatea preţurilor, a cursului de schimb şi cea financiară.

‘În ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, noi considerăm că BNR livrează în prezent societăţii româneşti o inflaţie scăzută. Şi nu este negativă. (…). Stabilitatea cursului de schimb – este şi ea un lucru asigurat. (…) Leul este perfect convertibil. (…).Stabilitatea financiară este o realizare, un lucru livrat de BNR. (…)Principala noastră preocupare este ca banii milioanelor de deponenţi din România să fie în siguranţă’, a conchis Mugur Isărescu.

Acesta a susţinut joi seara, pe esplanada Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia, o prelegere despre ‘Parcursul economiei româneşti şi a Băncii Naţionale a României către modernitate şi, totodată, către Europa’. Evenimentul, la care au fost prezente câteva sute de persoane, s-a desfăşurat în cadrul celei de-a V-a ediţii a Festivalului ‘Dilema veche’, organizat de vineri până duminică la Alba Iulia