Isărescu, despre clauzele abuzive: BNR a fost la bănci în 2009-2010 şi le-a spus că nu sunt în regulă

După ce în vară guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că, într-un stat de drept, consumatorii care au semnat contractele de credit care conţin clauze abuzive trebuie să şi le asume, acum acesta a venit cu o declaraţie ceva mai nuanţată, deşi precizează că poziţia BNR nu s-a schimbat.

„Poziţia BNR nu a fost împotriva clauzelor abuzive şi a scoaterii lor din contractele de credit. Şi nici a mea, personal. Nu uitaţi că acea lege privind clauzelor abuzive din anul 2000 (Legea 193/2000, n.r.) a fost semnată de mine, că din 2007 sau 2008 încoace, noi, la BNR, am vorbit de multe ori de clauze abuzive„, a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă.

Acesta admite, însă, că băncile aveau nereguli în contractele de creditare, lucruri pe care chiar BNR le-a arătat în mod direct băncilor în perioada de dinanintea implementării Ordonanţei 50 din 2010, şi că sunt „200-300 de mii de oameni nemulţumiţi, unii pe bună dreptate”.

„Dacă se dovedeşte că acolo erau lucruri ascunse, neclare, neprezentate, s-a sărit calul… De multe ori am arătat chiar noi, şi Direcţia de reglementare şi cea de supraveghere au mers la bănci, prin 2009-2010, şi au arătat că unele lucruri nu sunt în regulă”, a declarat Isărescu, referindu-se la clauzele abuzive din contractele de credit.

Declaraţia guvernatorului vine în contextul în care BNR şi-a negat în repetate rânduri competenţele în ceea ce priveşte clauzele abuzive prezente în contractele preformulate. Reprezentanţii băncii centrale au susţinut în repetate rânduri că instituţia nu are competenţă în verificarea drafturilor de contracte de credit, astfel că nu ştie ce se află în acestea.

Bucata de timp în care guvernatorul spune că direcţiile specializate din BNR au fost la bănci şi le-au atras atenţia în această privinţă neregulilor din contracte corespunde, în a doua  parte, cu perioada de adoptare a Ordonanţei 50/2010 privind creditele pentru consumatori. Legea, implementare a unei directive europene, impunea ca toate costurile unui contract să fie calculate în mod transparent. Asta a creat o problemă băncilor cu dobânzi interne mari şi marje de dobândă mici, care, dacă ar fi aplicat legea, s-ar fi văzut cu dobânzile la un nivel scăzut sau foarte scăzut.

BNR a acceptat la un moment dat şi a convins PDL, la guvernare la acel moment, să preia un amendament la OUG 50 care să prevadă transformarea dobânzii curente în: Euribor la data originării creditului plus marja rezulată la acel moment prin scăderea cotaţiei din dobânda totală. Însă, la votul final de la Comisia de buget finanţe din Camera deputaţilor, directorul de reglementare, Veronica Răducănescu, s-a opus, însă, acestui amendament, susţinând că poziţia BNR este de a nu interveni în costul creditului.

Ce a rezultat de aici? OUG 50, prin legea de adoptare, nu s-a mai aplicat contractelor în vigoare la acel moment. Însă deja unele bănci au hotărât să transparentizeze costurile dobânzii cu calcule în defavoarea clienţilor, prin formarea unor noi marje foarte ridicate, rezultate din scăderea unui Euribor la minime istorice la acel moment din dobânda curentă.

De asemenea, diversele comisioane din contracte care nu mai erau permise de lege au renumite.

Apoi, valul de nemulţumire a clienţilor s-a revărsat asupra băncilor prin mii de procese, având ca bază legală legea 1993 din 2000, adoptată de Isărescu.

Aceasta a fost modificată recent, prin legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, şi spune că o clauză abuzivă dintr-un contract trebuie eliminată din toate contractele care o conţin, într-un proces iniţiat de Protecţia Consumatorilor sau o asociaţie de consumatori.

Amânată de mai multe ori, modificarea legislativă a dat palpitaţii bancherilor, care au făcut lobby pe lângă BNR, FMI şi guvern. Iniţial, aceştia cereau ca procesele pornite pe acest temei să juridic să fie doar de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Deşi a fost, în cele din urmă, legea a fost aprobată fără modificări, guvernul intenţionează să mute speţa la tribunale specializate, o lege fiind deja adoptată în acest sens.

Isărescu, consternat de ideea procesele pe franci elveţieni „în ţara lui conu’ Leonida”

Guvernatorul precizează că BNR a simţit nevoia să intervină în această dezbaterea privind clauzele abuzive în momentul în care a început să se discute despre un proces în care va fi contestată legalitatea creditelor în franci elveţieni, deşi până acum nu a avut loc niciun litigiu pe această speţă.

„Unde ne-am despărţit de direcţia pe care o luase discuţia publică: de abuzul de clauze abuzive. Când am auzit că cineva se gândeşte că vrea ca toate contractele în franci elveţieni să fe declarate abuzive, că aşa a auzit el că în Croaţia a fost un tribunal care a dat un verdict aici… s-a exprmat chiar aşa: că sunt ilegale. Păi staţi puţin, cum adică? Noi uităm faptul că una dintre condiţiile esenţiale pentru accederea în UE, în 2007, a fost liberalizarea totală a contului de capital. Asta înseamnă că, în România, puteai să te împrumuţi şi în yeni japonezi (…) Voit sau nevoit se ambalase lucrurile şi se ajunsese în ţara lui conu’ Leonida, mă scuzaţi că zic aşa, să se discute că orice nu se poată plăti este abuziv”, a declarat Isărescu, menţionând că cei care au avut libertatea să se împrumute în orice monedă trebuie să îşi asume această libertate.

În privinţa creditelor în franci elveţieni, Isărescu se referă la procesul pe care avocatul Gheorghe Piperea în pregăteşte pe această speţă împotriva băncilor comerciale care au oferit astfel de finanţări, şi în care a spus că va chema în judecată inclusiv Banca Naţională, pe modelul unui proces similar din Croaţia. În acest an, Tribunalul comercial din Zagreb a admis acţiunea unei asociaţii de consumatori împotriva a opt bănci comerciale. Instanţa a considerat că băncile au umflat ratele lunare a peste 100.000 de cetăţeni cu credite în franci elveţieni, după ce au crescut dobânzile şi că nu au informat consumatorii asupra riscurilor pe care le presupune un astfel de împrumut. Asociaţia în cauză a chemat în judecată şi Banca centrală a Croaţiei.

Guvernatorul a mai spus că BNR nu se opune eliminării clauzelor abuzive, dar că pentru a stabili care sunt acestea, trebuie tribunale specializate.

„Nu suntem împotriva denunţării clauzelor care se dovedesc abuzive. Atenţie, să vedem care sunt acelea, să le judece tribunale care sunt competente, care înţeleg lucrurile, să nu se ajungă la aberaţii de genul creditul în franci este ilegal pentru că nu a prevăzut nimeni că se apreciază francul elveţian şi ajunge atât de tare şi că în loc de X plăteşti 2X rate”, spune Isărescu.

Acesta spune că judecătorii trebuie să judece aceste speţe şi cu un ochi la stabilitatea financiară, şi că este roul BNR să atragă atenţia asupra acestui lucru.

„Altminteri, nu ne-am schimbat poziţia, probabil că a fost nevoie de unele clarificări. Acolo unde este cazul, tot ce este abuziv trebuie denunţat, cu remarca: atenţie şi la stabilitatea financiară. Noi suntem o instituţie care are principala funcţie stabilitatea financiară a ţării şi nu putem să nu atragem atenţia asupra stabilităţii financiare. Spunem ca acest lucru să fie judecat de tribunale competente şi să aibă în vedere şi faptul că o bancă, pe pasiv, la resurse, are banii populaţiei.

Sunt 200-300 de mii de oameni nemulţumiţi, unii pe bună dreptate, legat de maniera în care au fost trataţi de către bănci, şi să vedem despre ce este vorba. În ceea ce priveşte generalizarea lor, şi costuri foarte mari, hai să vedem că sunt şase milioane de deponenţi”, spune guvernatorul.

Isărescu mai spune că băncile nu mai au profiturile de altă dată ca să plătească în aceste cazuri şi că acţionarii au adus deja foarte mult capital în ultimii ani.