Isărescu despre clauzele abuzive din contracte: Într-un stat de drept, când semnezi ceva, îţi asumi

‘E de glumit când ai aproape jumătate din valoarea PIB-ului sub formă de economisiri în sistemul bancar? Cine îşi permite să glumească cu valoarea acestor lucruri? Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi. Faptul că nu am înţeles, nu am ştiut cum e cu riscul valutar este, să spunem, un argument. Eu nu spun că nu este un argument. Eu bănuiesc că persoanele care în urmă cu câţiva ani stăteau ca o ciocănitoare, ne băteau la cap (ce avem cu creditarea în valută, de ce apărem de fiecare dată la televizor sau în presă şi avertizăm asupra creditării în valută) acum vin să ne vorbească despre clauze abuzive. Vezi, Doamne, sunt persoane care n-au ştiut ce riscuri îşi asumă când au luat un credit în franci elveţieni’, a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a precizat că în România creditele în franci elveţieni sunt extrem de puţine.

‘Noi nu avem situaţia Ungariei. Căutăm să găsim un echilibru între deponenţi şi debitori. Există o relaţie între ei. Nu îi punem faţă în faţă, dar în bilanţul băncilor ei sunt puşi faţă în faţă. Pe tema aceasta în luna septembrie când mai trec căldurile vom face un seminar şi sperăm să discutăm mai mai puţin aprins pe o temă care nici nu îmi dau seama de ce s-a aprins’, a mai spus Isărescu.

Clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienţii le-au semnat şi pe care trebuie să şi le asume, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a reluat totodată ideea că atât stabilitatea sistemului financiar-bancar, cât şi deponenţii trebuie protejaţi.

„Clauzele abuzive sau neabuzive sunt contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Tot într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi. Faptul că nu am înţeles, nu am ştiut cum e cu riscul valutar este, să spunem, un argument”, a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă.

El opinează că nu este de glumit cu depunerile pe care nouă milioane de români le au în sistemul bancar, reprezentând aproape jumătate din valoare PIB-ului.

„Băncile dau cu împrumut nu banii lor, ci banii deponenţilor. Băncile nu depun banii din depozite într-un seif de unde să îi scoată şi cu dobândă, ci împrumută cu mai multă sau mai puţină abilitate clienţilor. Aşa funcţionează băncile”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a amintit ca în România sunt puţine credite în franci elveţieni şi că situaţia României nu se compară cu cea a Ungariei.

El a reiterat ideea că se caută un echilibru între deponenţi şi debitori pentru că există o relaţie între aceste două categorii, fiind puse „faţă în faţă” în bilanţul băncilor.

Guvernatorul spune că tot clienţii pun presiune pe clauzele abuzive, deşi le reclamă, când vor să acceseze credite în valută, cu toate că acestea sunt deocamdată mai ieftine decât cele în lei.

„Suntem într-o situaţie kafkiană, sunt clauze abuzive, dar vrem credite în valută. Creditul în valută are un cost vizibil şi unul ascuns, incert, care atunci când apare declanşează clauze abuzive. La costul vizibil al creditului în valută trebuie adăugat costul invizibil al cursului valutar”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul a anunţat că banca centrală va organiza în luna septembrie un seminar pe tema clauzelor abuzive, unde speră că se va discuta „mai puţin aprins pe o temă care nici nu îmi dau seama de ce s-a aprins”.

Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută că măsura prin care clauzele abuzive ale creditelor bancare ar urma să fie denunţate în instanţă şi eliminate din contracte poate submina sistemul financiar, afectând milioane de deponenţi, astfel că trebuie găsit un echilibru între protecţia debitorilor şi stabilitatea sectorului.

Isărescu anunţa la începutul lunii iulie că studiul realizat de banca centrală privind clauzele abuzive din contractele băncilor relevă un „impact major” asupra sistemului bancar şi a deponenţilor, considerând că aceştia din urmă trebuie să fie protejaţi în locul debitorilor care dau în judecată băncile.

În luna iunie BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorităţi, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 miliarde de euro.

Amânarea a fost operată de această dată în Parlament, de către deputaţi, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.

Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

În cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.