Declaraţiile au fost făcute marţi, în cadrul conferinţei privind riscul de ţară organizată de Coface România, la scurt timp după ce Parlamentul a adoptat Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric.
„Asistăm la curente populiste ale căror soluţii magice, între ghilimele, bineînţeles, pot genera euforie în randul beneficiarilor pe termen scurt, uneori şi la iniţiator, dar cu costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe termen mediu şi lung”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a averizat că principalul risc în cazul unui astfel de act nomativ, ca şi în cazul Legii dării în plată, este nesiguranţa contractelor între părţi.
„Dar mie îmi este greu să îmi imaginez o economie funcţională în care disciplina contractuală devine irelevantă. Adică contractul nu mai contează”, a menţionat Isărescu.
Guvernatorul a avertizat că este greu de imaginat succesul pe termen lung al economiei româneşti în absenţa preocupării pentru sustenabilitatea politicilor economice.
„Înţelegem ca ciclul politic şi electoral nu se suprapun nicăieri în lume cu cel economic, şi exact asta e arta unor politici sustenabile. Dar sunt soluţii la nivel mondial şi trebuie să le prezentaţi”, a mai spus guvernatorul BNR.
Legea conversiei în lei a creditelor imobiliare în franci elveţieni prevede o conversie a acestor credite, fără nicio limită de valoare, la cursul istoric de la data semnării contractului de credit.
În prezent, cursul francului elveţian este de circa 4,15 lei, faţă de 2-2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat cele mai multe credite în moneda elveţiană.
BNR s-a opus actului normativ şi a transmis Parlamentului o poziţie oficială în acest sens, semnată de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, în data de 10 octombrie.
Potrivit BNR, „conversia creditelor la orice alt curs (decât cel actual n.r.) este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”.
Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectului, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.
În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului, consideră banca centrală.
Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric a fost adoptată, marţi, în unanimitate de plenul Camerei Deputaţilor, forul decizional. Legea va pleca la promulgare.