Activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă în medie, la nivelul OCDE aproximativ 65 la sută din PIB. În România, activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă 7 la sută din PIB. Fondurile de pensii private din România sunt acum, după bănci, cel mai important actor din sectorul financiar: banii administrați de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare. În același timp, fondurile private de pensii constituie o acumulare istorică de capital românesc, care se regăsește inclusiv în avântul luat de piața de capital din Romania. Luați de exemplu listarea Hidroelectrica la Bursă. Acest IPO (Initial Public Offering), de o asemenea magnitudine ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori București în urmă cu câțiva ani. Fondurile de pensii private au contribuit esențial la succesul altor IPO-uri, de exemplu la Electrica, Romgaz și Nuclearelectrica. De asemenea, în cei 15 ani de la înființare, sectorul pensiilor private a devenit unul dintre creditorii importanți ai guvernului, deținând o pondere de aproape 8 la sută din datoria publică emisă de trezoreria statului.
Dan Armeanu, vicepreşedintele Sectorului Pensii Private ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), a subliniat rezultatele Pilonului II: „De–a lungul celor 15 ani, sistemul de pensii private din România a devenit cea mai importantă componentă a pieței financiare non–bancare, dovedindu–și eficiența prin creșterea substanțială a performanței fondurilor de pensii private, activele fondurilor de pensii private ajungând la 8,3% din PIB. Rentabilitatea anualizată obținută de la începutul sistemului până în prezent a fost de 7,55%, superioară ratei inflației pentru aceeași perioadă de 4,35%, iar rentabilitatea obținută în ultimul an a fost de 18,51%, superioară ratei inflației de 8,83%.”
„Din estimările APAPR, dacă se respecta graficul inițial al creșterii contribuțiilor Pilonului II, valoarea conturilor de pensie privată pentru un stagiu de contribuție complet ar fi trebuit să fie cu 36% mai mare. Pentru remedierea măcar parțială a acestei situații, este necesară reluarea procesului de creștere a contribuțiilor la Pilonul II. Un prim pas important este cel din 2024 când, conform angajamentelor luate de România prin PNRR, contribuția ar trebui să crească de la 3,75% la 4,75% din venitul brut al românilor”, a declarat Radu Crăciun.
Matti Leppälä, Director General al PensionsEurope (federația care grupează asociațiile de fonduri de pensii private din Europa), a subliniat că este de importanță vitală pentru România să continue să–și dezvolte sistemul de pensii private, fondurile de pensii crescând încrederea oamenilor în stabilitatea sistemului de pensii în general și îmbunătățind climatul social. De asemenea, fondurile de pensii sunt importante pentru finanțarea creșterii economice a României și pentru prosperitatea viitoare a salariaților români.
„Mai bine de jumătate dintre statele membre UE și OCDE au sisteme de pensii private cu o componentă obligatorie sau semi–obligatorie. Din primele 15 țări cu cele mai bune sisteme de pensii din lume, 12 au sisteme private obligatorii similare Pilonului II de la noi. Nu este nimic exotic în a avea un sistem privat de pensii, iar al nostru a funcționat foarte bine în primii 15 ani de existență”, a precizat Cristian Popa, citând concluziile unui studiu realizat de Mercer și CFA Institute la nivel global.
„România are o problemă structurală majoră în piața muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul țărilor UE27 (raportat la bazinul potențial de forță de muncă disponibilă). Această situație face ca rata de dependență contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar și ca urmare a unor motivații fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt așteptate să se deterioreze și mai mult pe termen mediu și lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III și cele ocupaționale să fie o necesitate stringentă pentru România”, a explicat Ionuţ Dumitru.
Adrian Codirlaşu a concluzionat: „De la înființare, Pilonul II de pensii private a adus valoare contributorilor, generând randament în termeni reali pentru aceștia. Astfel, din calculele CFA Romania, Pilonul II de pensii are o eficiență pentru contributori de 3 la 1 comparativ cu pilonul de pensii publice (Pilonul I). Soluția pentru asigurarea unui sistem sustenabil de pensii este conversia graduală către un sistem finanțat de pensii (Pilonii II și III), care este în măsură să asigure atât echitate pentru contributori cât și randamente real pozitive pentru banii astfel economisiți de ei.”