Isărescu: Este necesar un bilanţ privind abordarea crizei în 2008-2009
„A conduce o instituţie printr-o criză este foarte dificil şi abia ulterior poţi să faci evaluări dacă a fost bine sau nu. Cred că este un moment în care ar trebui să facem o evaluare dacă abordarea noastră în 2008-2009 a fost cea mai bună. S-a încheiat şi cel de-al doilea acord cu organismele financiare internaţionale şi un asemenea bilanţ este necesar. Nu am nici timpul şi nu e nici scopul meu acum, dar un lucru trebuie să spun: ajustarea prin care a trecut România era inerentă”, a afirmat Isărescu la seminarul „Strategica: On strategies in a challenging world”, organizat de BNR şi SNSPA.
El a arătat că nicio ţară nu poate să crească la infinit cu deficit de cont curent de 14% din PIB, nivelul din România în anii 2007-2008.
„Dacă noi nu făceam ajsutarea, o făceau pieţele externe. Asta s-a şi întâmplat, intrările de capitaluri în România s-au diminuat până spre 2% din PIB. De la 19 miliarde de euro, câţi bani au intrat în România în 2007 şi 2008, în fiecare an s-au redus spre 3-4 miliarde de euro şi atunci economia trebuie să se adapteze. Nu a fost numai o decizie a noastră, a fost decizia pieţelor”, a precizat guvernatorul.
Isărescu a afirmat că în 2007, înainte de criză, gândea o ajustare a deficitului de cont curent de la 14% la 8%, însă în urma crizei deficitul a scăzut la 4%, ca urmare a corectării pieţelor.
„Ca să fie mai acceptabilă (ajustarea – n.r.), am compensat-o cu bani publici. Nu a venit Fondul (FMI – n.r.) pe capul nostru. Noi am spus că ne trebuie nişte bani ca să compensăm ieşirile mari de capitaluri private. Aceasta este funcţia Fondului. Răstălmăcirile ulterioare privind maniera în care am abordat criza se întâmplă în toate ţările”, a mai spus guvernatorul BNR.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat miercuri ultimele douã evaluãri ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisã de autoritãţile de la Bucureşti, astfel cãă acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritãţile române ca preventiv, fãrã sã fie trase fonduri.