Isărescu explică de ce s-a apreciat moneda naţională în ultimele zile

Oficialul BNR a arătat că a reamintit treptat că situaţia pieţei monetare trebuie privită, cu consecinţele respective, fluctuaţiile ratelor de dobândă şi a cursului, printr-o dominantă pe care o reprezintă relaţia cu Trezoreria statului.

„Ministerul Finanţelor are stoc de valută important nu doar din împrumuturi externe, ci şi din fonduri europene… miliarde de euro. Au vândut valută şi nu vând direct. Trebuie să plătească fondurile europene pentru beneficiari, şi acestea se plătesc în lei. Nu vând aceste sume pe piaţa valutară. Conform legilor din România, la fel şi în alte state, toate conturile Finanţelor în valută sunt ţinute la banca centrală. Când BNR cumpără face emisiune monetară, deci creşte lichiditatea”, a explicat Isărescu.

Cursul a încheiat şedinţa interbancară de marţi în scădere cu peste 0,7%, la 4,4560 – 4,4590 lei/euro, leul întărindu-se pentru a şasea zi consecutiv. Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) scăzut marţi cu 3,46 bani (0,77%), la 4,4589 lei/euro, şi a atins la cel mai redus nivel de la jumătatea lunii decembrie.

Guvernatorul BNR a arătat că în afară de operaţiuni de tip repo, existau două variante posibile, să permită lichiditate în exces, sau să intervină pe piaţa valutară, prin steriizări definitive.

„Să lăsăm lichiditatea în piaţă, ceea ce nu este tipic pentru o bancă centrală? Am lăsat într-o maneiră netipică la sfârşitul anului trecut, tocmai pentru a sublinia, sau să îngroşăm, poate mai mult decât trebuia, faptul că dobânzile se duc în jos. Sau să vindem ceea ce am cumpărat de la Ministerul Finanţelor”, a detaliat Isărescu.

El a arătat că trebuia foarte bine setat momentul în care se realizează această operaţiune, pentru a nu perturba piaţa monetară şi valutară prea mult.

„Dacă grebuie să vinzi câteva miliarde de euro, aceste sume trebuie înghiţite de piaţă. De la un punct în colo, intru în bucătăria internă, vă spun că în toamnă nu puteam să vindem. Orice vânzare împingea cursul în zone nesustenabile, măream volatilitatea cursului în sens de apreciere. Nu ne dorim. Cursul este administrat, pentru a-l menţine într-o zonă de echilibru şi de a evita volatilităţi mari”, a adăugat guvernatorul BNR.

Isărescu a amintit de asimetria cursului în preţurile de import şi a insistat pe faptul că BNR nu urmăreşte o anumită mişcare de curs.

„Dimpotrivă, acceptăm o mană cerească, o criză turcească ca să putem vinde fără să mişcăm puternic cursul. Să vindem, să luăm excesul de lichiditate, să vină dobânzile lângă dobânda de politică monetară şi să nu se mişte prea tare cursul”, a detaliat şeful băncii centrale.

El a insistat că dobânzile se vor reduce pentru că Ministerul Finanţelor şi-a creat un stoc de lei substanţial, prin care va face plăţi în avans pentru agricultură şi fonduri UE.

„E un deficit temporar de lichiditate. Dobânzile se vor calma (…) Încercăm să facem un fine tuning, pentru că este vorba de sume foarte mari şi foarte multe fluxuri. În perioada 21-30 ianuarie – fiecare bancă a eliberat sumele din RMO în funcţie de politica lor. La rândul lui, fiecare trezorier are sute de încasări şi plăţi, se uită în jur, la piaţă.. Ministerul Finanţelor vine şi spune că vrea să facă plăţi în avans, să schimbăm 1 miliard de euro, dau aşa.. o sumă, şi noi îl ajutăm, pentru că este un scop care ajută economia”, a continuat Isărescu.

El a spus, zâmbind, că în această context apare criza turcească, care a dus la fluxuri semnificative de capital, moment în care BNR trebuia să facă managementul lichidităţii.

„Personal, m-am uitat cu colegii din Consiliul de Aadministraţie pe datele, am văzut perspectiva, cuprinsă şi în comunicat, şi cred că acum suntem bine poziţionaţi ca să nu plimbăm în sus şi în jos rata de politică monetară. Pe volatilităţi pe fluxuri de capital, preferăm să nu fim foarte ortodoxi şi să lăsăm volatilitate în piaţa monetară. Rata de politică monetară va fi foarte bine focalizată pe inflaţie”, a conchis guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis marţi să reducă dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analişti.

În Turcia, costurile de finanţare la un an au ajuns la 3,6%, mai puţin de jumătate faţă de nivelurile medii înregistrate în cei trei ani din perioada premergătoare crizei financiare mondiale din 2008. Banca centrală de la Ankara a dublat recent dobânda de politică monetară pentru a stopa o depreciere puternică a lirei, care a atins în a doua parte a lunii ianuarie un nivel minim istoric faţă de dolar.

Analiştii băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Goldman Sachs consideră că retragerile de capital de pe pieţele emergente vor continua atât timp cât randamentele oferite de monedele, obligaţiunile şi acţiunile din aceste ţări vor rămâne prea scăzute pentru a atrage investitorii.

Dobânzile din statele cu economii emergente, precum Turcia, Mexicul sau Africa de Sud, sunt prea scăzute în raport cu rata inflaţiei pentru a pune capăt tendinţei de vânzare de pe aceste pieţe, care traversează cel mai prost început de an din 2009.