„Se prăbuşeşte o întreagă economie dacă închizi o bancă mare, şi dacă vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget ai nişte costuri enorme. Şi apoi de ce să plătească contribuabilii? Ai un atac la democraţie. De ce să nu plătească acţionarii şi cei care au beneficiat de dobânzi de 5% ca deponenţii de la Bank of Cyprus”, a declarat Isărescu la un seminar organizat la BNR. Acesta adaugă că în România nu avem bănci mari în comparaţie cu cele din afară, avem, însă, bănci mari în comparaţie cu economia.
Uniunea Europeană a adoptat recent un nou mecanism prin care să fie realizată salvarea băncilor cu probleme. Pe lângă acţionari, vor plăti şi deponenţii negarantaţi, adică cei care au mai mult de 100.000 de euro în conturi la banca falimentară. Până acum, salvarea băncilor cu probleme s-a făcut din fonduri publice.
Un exemplu despre cum funcţionează acest sistem este cel din Cipru, unde autorităţile, sub ghidajul UE, au închis Laiki Bank şi au mutat deponenţii asiguraţi la Bank of Cyprus. Cei neasiguraţi au fost făcuţi acţionari cu forţa, după ce depozitele au fost tăiate. Mai mult, aceştia nu au putut retrage sume substanţiale din conturi, după ce au fost impuse restricţii de capital. Iniţial, planul ciprioţilor includea şi un haircut pentru depozitele garantate.
Criza din Cirpu a atins şi România, unde activează două bănci cu capital cipriot, o sucursală (Bank of Cyprus) şi o filială (Marfin Bank). Deponenţii români ai Bank au Cyprus nu şi-au putut accesa depozitele mai bine de trei săptămâni. În cele din urmă, acestea au fost transferate la Marfin Bank.
„Am avut un caz micuţ, de 0,7% (din active, n. Red.), în primăvară. Nici nu era bancă românească, era bancă străină. Depozitele care ar fi fost afectate de acel haircut [erau puţine], nu ştiu dacă erau 100 de persoane, şi aţi văzut cât tărăboi s-a făcut (…) N-am purtat grija celor 100 de deponenţi foarte tare, dar ne-a fost teamă de contagiune, de panică bancară. Panică prin excelenţă este iraţională”, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul spune că cei care îşi pun banii la dobânzi ridicate ar trebui să fie avizaţi că îşi asumă un risc.
„Dacă te-ai dus la o dobândă de 5-6 la euro sau la dolar, nu credeţi că vi-aţi asumat un risc, când dobânzile în lume sunt de maximum 1-2%”, a spus Isărescu, şi a adăugat că un depozit garantat de 100.000 de euro per persoană şi bancă nu i se pare deloc o sumă mică pentru România.