Isărescu, jigniri la adresa „tânărului doctor” care promovează legea dării în plată

‘Cum să spui că nu este confuzie în societatea românească, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei (…) devine pe rând o lege a dreptăţii (ceea ce înseamnă că sunt şi legi strâmbe), devine apoi o lege a haiduciei, ceea ce este şi mai interesant, având în vedere că ‘haiduc’ în engleză înseamnă ‘în afara legii’, deci legea în afara legii, iar cel mai tare mi se pare că această lege a devenit Lege economică! Păi, înainte de ’89 sau în ’91 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, care acţionează în afara voinţei oamenilor, sunt precum legea gravitaţiei, şi nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, emisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr doctor. Categoric a ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. (…) Ultima chestie extrem de nărăvaşă! Am citit că este o lege a eliberării din sclavie!’, a precizat guvernatorul în cadrul conferinţei cu tema ‘Un sfert de veac de la redeschiderea pieţei valutare în România’.

Potrivit guvernatorului BNR, confuzia este primul pas către disoluţia unei ordini de drept. ‘Dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimâne se dă o lege care spune că nivelul de trai în România trebuie să fie mai mare decât în Germania’, a subliniat Isărescu, citat de Agerpres.

Şeful BNR subliniază faptul că actualele critici vizează, practic, convertibilitatea, liberalizarea contului de capital, care au dat omului libertatea să opteze pentru creditul pe care îl vrea. ‘Însă libertate fără responsabilitate nu prea merge, şi eu cred că atmosfera faţă de ’91 (când a fost realizată prima licitaţie valutară – n.r.) nu este îmbunătăţită. În anul 1991 oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce vor, ce au de făcut’, a mai spus Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Centrale atrage atenţia şi băncilor asupra faptului că nu explică suficient publicului care sunt bazele activităţii bancare. ‘Aici băncile au o mare parte de vină. S-a uitat definitiv care sunt bazele activităţii bancare. Dacă nu reuşim să spunem că în momentul în care plăteşti în natură este ca revenirea la ‘troc’, şi, după cei cu cheile de la casă, vin cei cu cheile de la maşină, apoi cei cu frigiderul folosit un an…facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale’, a atras atenţia guvernatorul BNR.

De asemenea, băncile trebuie să răspundă acuzaţiilor potrivit cărora nu îşi asumă niciun risc, explicând faptul că ‘tot ce face o bancă este activitate de risc’.

Guvernatorul BNR a relatat şi o discuţie cu un oficial al Băncii Centrale Europene (BCE), după ce proiectul Legii privind darea în plată a fost trimis instituţiei europene spre informare. ‘Când a apărut acest proiect de lege am fost obligaţi să înştiinţăm BCE şi ajungând la Frankfurt un coleg mă întreabă: ‘Ce e cu legea asta? Voi nu aveţi Cod Civil, Cod Comercial? Legea asta este o derogare de la Codul Civil’. ‘Da, am răspuns’. ‘Dar nu aveţi legi bancare?’ ‘Ba da’! ‘Păi legea asta e în contradicţie cu legile bancare!’ ‘E o derogare, zic!’ ‘Păi, iar derogare?’ ‘Şi cum se vor aproba?’ ‘Vă cerem părerea, ca o derogare!’ ‘Dar spune-mi, cei care au promovat legea au dat vreodată un credit?’ ‘Nu, am răspuns’. ‘Aaaa, am înţeles, nu au dat credite, au luat credite şi nu mai vor să dea banii înapoi!’ Cam asta este citirea din exterior, rapidă, a unui proiect de lege care nu are nimic cu legislaţia în vigoare şi care înseamnă derogare, derogare, derogare!’, a subliniat guvernatorul BNR.

Legea dării în plată a fost iniţiată de deputatul Cătălin Zamfir. El este absolvent al Institutului de Construcţii Bucureşti şi a mai absolvit Institutul Naţional de Apărare. Pe de altă parte, legea dării în plată a fost promovată şi de avocatul Gheorghe Piperea, absolvent de drept.