„Mai avem gloanţe, dacă vă uitaţi numai la RMO unde suntem foarte sus. Şi rata dobânzii este foarte sus (…) Bineînţeles că nu ceea ce se întâmplă în Polonia şi Ungaria ne face să luăm o decizie, ne uităm la economia reală (…) Dacă apar diferenţiale mari de dobândă, normal că stimulează intrările de capital. Cu alte cuvinte, uitaţi-vă cât sunt RMO în Polonia, Ungaria, Cehia şi uitaţi-vă la noi”, a afirmat Isărescu la conferinţa privind deciziile de politică monetară.
El a explicat că intrări sau ieşiri de 3-4-5 miliarde de euro, valori mici la nivel internaţional, pot avea însă impact asupra economiei româneşti.
Şeful băncii centrale a arătat, însă, că anul trecut România a achitat uşor 5-6 miliarde de euro din datoriile pe care le avea, „chiar s-a trecut şi în banal”.
„Am asigurat şi stabilitatea financiară, în condiţiile în care a fost un necaz micuţ, cu băncile cipriote, care putea însă să aprindă o scânteie (…) Vrem să menţinem şi stabilitatea preţurilor şi cea financiară şi să contribuim şi noi cu politica monetară la o creştere economic sustenabilă şi de durată. Stabilitatea nu o facem de dragul stabilităţii, ci de a contribui la o creştere sustenabilă, care asigură la rândul ei stabilitatea financiară (…) Le creştere economic sănătoasă suntem parteneri”, a completat Isărescu.
În opinia guvernatorului BNR, riscurile asociate inflaţiei provin în principal din volatilitatea fluxurilor de capital extern, pe fondul dezintermedierii transfrontaliere din sector bancar şi volatilităţii sentimentului investitorilor, influenţat preponderant de deciziile marilor bănci centrale.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.