Isărescu: Nu este nevoie doar de o autostradă Piteşti – Sibiu, ci şi de o autostradă Iaşi – Târgu Mureş

‘Referitor la capital, sunt multe de discutat. Aici, în faţa dumneavoastră, vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de mare de infrastructură. Asta este o problemă de investiţii publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori şi în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investiţiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanţe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munţii Carpaţi. Acum vreau să fiu mai clar şi precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci şi de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Piteşti-Sibiu, ci şi de o autostradă Iaşi-Târgu Mureş. Acestea ar trebui să fie priorităţi pentru noi’, a spus Isărescu.

Guvernatorul a făcut referire şi la forţa de muncă, menţionând că şi la acest capitol sunt probleme mari.

‘Avem o rată de activitate redusă, cam 66%, faţă de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dă impresia că avem resurse de forţă de muncă disponibile pentru a mări potenţialul de producţie. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipseşte infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, există insule de şomaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botoşani, Mehedinţi, dar, din cauza lipsei de infrastructură, nu apar stimulentele pentru investiţii private în regiunile respective. Pe de altă parte, există o decuplare crescândă între calificările disponibile şi calificările forţei de muncă pe care le solicită piaţa muncii’, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, cererea pentru calificări înalte este în creştere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas, însă, mult în urmă.

‘Nu intru acum în detalii, dar este foarte sugestiv să menţionez că aproape 21% dintre tinerii români între 15 şi 29 de ani nu urmează vreo formă de învăţământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14%’, a subliniat Mugur Isărescu.

În ceea ce priveşte PIB-ul/cap de locuitor al României, raportat la media EU-15 (înainte de 2007), acesta în termeni de putere de cumpărare se situa în 1991 în România la 26%, în Bulgaria la 29,8%, în Polonia la 32,3%, iar în Ungaria la 44,7%.

‘Aşa era acum 26 de ani. În 2016, PIB per capita calculat ca procent din media acestui indicator pentru cele 15 ţări care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004 era de 44,5% în Bulgaria, 54,5% în România, 63,6% în Ungaria şi 64,1% în Polonia. Datele pe care le-am prezentat arată că am progresat relativ, dar suntem în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Aceasta arată că avem multe alte probleme de rezolvat pentru a converge mai rapid şi a creşte nivelul nostru de trai comparativ cu cel al altor ţări emergente. Una dintre aceste probleme este că încă nu am reuşit să înţelegem la nivel de societate şi mai ales la nivelul elitelor cât de nocive sunt politicile economice prociclice’, a afirmat Isărescu.

Acesta a mărturisit că experienţa relativ îndelungată pe care o are în domeniul macroeconomic l-a convins de un adevăr esenţial, care i se părea relativ şi teoretic la începutul anilor ’90, şi anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei ţări cu economie de piaţă nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice.

‘Să mă explic! Dacă analizăm datele statistice, constatăm că atunci când intră în recesiune economiile dezvoltate au căderi mai mici ale producţiei comparativ cu cele din celelalte ţări. În consecinţă, chiar dacă în perioadele de avânt creşterea economică în ţările dezvoltate este mai lentă, pe termen lung media este una favorabilă lor. Există o explicaţie: economiile dezvoltate au în general politici contraciclice’, a declarat Isărescu.

Potrivit acestuia, ataşamentul democraţiilor occidentale pentru politici economice contraciclice vine din experienţa amară a crizelor de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. Guvernele păstrează de obicei un sistem stabil de impozite pentru a da predictibilitate mediului de afaceri, astfel că în recesiuni nu reduc, de regulă, impozitele. Dar cheltuielile guvernamentale sunt crescute în timpul recesiunilor, nu în timpul în care economia creşte cu rate înalte. În perioadele de avânt economic, guvernele se mulţumesc cu creşteri relativ mai mici, dar care permit acumularea de rezerve pentru a stimula economia în recesiune.

‘Dau acest exemplu pentru a sublinia ideea că stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului în perioade în care acesta creşte şi fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor’, a spus Isărescu.